Cursa înarmării cibernetice

Data publicării:
linie de cod hacker google 04.07

În era războiului cibernetic, cele mai puternice armate ale lumii sunt forţate să se reinventeze. Luptele nu se mai poartă doar cu soldaţii ci şi cu hackerii. Wall Street Journal scrie că cel puţin 29 de state au departamente de apărare concentrate exclusiv pe atacurile cibernetice, în vreme ce 50 de state cumpără de la privaţi soluţii IT de atac şi interceptare.

Între ţările rivale, războiele cibernetice deja au început. Unul se poartă între China şi Statele Unite, altul între India şi Pakistan. Estonia şi Belarus investesc în soluţii de protecţie împotriva atacurilor Rusiei în vreme ce Danemarca, Olanda, Franţa şi chiar Argentina îşi dezvoltă capabilităţile ofensive.

Guvernele s-au folosit deja de atacurile cibernetice pentru a aduna informaţii clasificate, pentru a şterge memoria calculatoarelor altor agenţii de stat, pentru a distruge reţele de telecomunicaţii, dar şi pentru a strica centrale nucleare.

Un simplu virus poate avea efecte dramatice - pot fi controlate de pildă baraje şi inundate regiuni întregi. Firmele de securitate cibernetică spun că unele guverne se pricep deja să distrugă reţelele de curent electric, pot dezactiva reţelele companiilor aeriene comerciale, pot goli conturi bancare şi chiar pot induce în eroare sistemele de radar ale armatei.

În războiul cibernetic, terenul de joc se nivelează astfel că armatele convenţionale nu se pot apăra în faţa noilor ameninţări. Ţările cu armate mici prind din urmă. Un fost specialist în securitatea cibernetică al FBI a declarat pentru Wall Street Journal că America ştie ce potenţial cibernetic au unele ţări, dar e complet pierdută când e vorba de altele.

Balanţa de puteri se poate înclina într-o nouă direcţie. Oficialii departamentului de apărare compară actualul moment cu războaiele mondiale când armatele au descoperit potenţialul avioanelor militare. Acum, America se teme cel mai tare de armatele de hackeri ruşi, chinezi, nord coreeni şi iranieni.

Dar metodele fiecăruia diferă. China e bănuită că ar fi în spatele unor atacuri care au furat informațiile personale a peste 21 de milioane de americani. Rusia atacă ţintit. Firmele de securitate cibernetică vorbesc inclusiv de infectarea driverelor USB ale calculatoarelor unor oficiali, astfel încât atunci când introduc în computer un stick de memorie datele sunt sustrase automat. Hackerii iranieni sunt bănuiţi că ar fi distrus fizic calculatoarele ţintelor. Coreea de Nord e acuzată de vecinii de la sud că ar fi atacat infrastructura de telecomunicaţii, o bancă dar şi un reactor nuclear.

Faţă de investiţiile în apărarea convențională, e nevoie de mult mai puțini bani pentru a pune bazele unei armate cibernetice, iar astfel Coreea de Nord poate ataca ţări care au investit multe miliarde în armament.  

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri