Analiză Catedrala Mântuirii Neamului, o provocare pentru Moscova: „Este o competiție de putere soft”

La trei secole după ce Petru cel Mare a ridicat prima biserică a imperiului său rus în Sankt Petersburg, noua catedrală ortodoxă din București este cea mai mare de acest gen, scrie The Times într-o analiză privind implicațiile noului simbol al ordotdoxiei de la București în lumea creștină pe care Rusia vrea s-o domine și modul în care Moscova a primit inaugurarea din 26 octombrie.

În 1712, pe o insulă de la marginea Golfului Finlandei, un simbol al puterii ruse s-a ridicat din mlaștini. Catedrala Sfinților Petru și Pavel din Sankt Petersburg a fost primul monument construit în noua capitală a lui Petru cel Mare. Proiectată de un italian, ea întruchipa noul imperiu orientat spre Europa al țarului constructor de nave: ortodoxă în esență, occidentală în aparență.

Timp de aproape trei secole, a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Până acum. După 15 ani de construcție, Catedrala Națională a României și-a deschis porțile pe 26 octombrie. Construită în centrul politic al Bucureștiului, lângă Ministerul Apărării și Palatul Parlamentului, cea mai înaltă dintre cupolele sale aurite se înalță deasupra orizontului orașului la o înălțime de 127 de metri.

Analiștii spun că biserica este o afirmare a puterii soft și a moștenirii României ca națiune ortodoxă, într-un moment în care Rusia încearcă să-și exercite influența spirituală în regiune.

Mii de pelerini, clerici și demnitari proeminenți au călătorit la București pentru marele eveniment care a marcat deschiderea. Biserica, a cărei construcție a costat peste 300 de milioane de euro – finanțată în principal de contribuabilii români – poate găzdui 5.000 de credincioși în interior și peste 23.000 pe esplanada din exterior.

Interiorul său se mândrește cu cel mai mare iconostas din lume, cel mai mare clopot de biserică cu balans liber și cea mai mare colecție de mozaicuri bisericești, care sunt concepute să pară aproape animate, modificând percepția privitorului în funcție de ora din zi. De asemenea, complexul include săli de concert și adăposturi nucleare.

Catedrala s-a bucurat de o mare popularitate în rândul publicului. O hartă interactivă de pe site-ul Patriarhiei Române oferă date în timp real despre coada de așteptare pentru a intra – vineri, la aproape o săptămână după deschidere, coada era încă de cinci ore.

Nici Kremlinul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au comentat oficial, dar noua biserică a fost întâmpinată cu un oarecare cinism în Rusia, iar canalele Telegram pro-Kremlin au pus la îndoială legitimitatea României ca națiune ortodoxă.

Agenția de stat TASS a relatat că oficialii români, inclusiv prim-ministrul Ilie Bolojan, au fost huiduiți la ceremonia de inaugurare și numiți „hoți” de către unii dintre cei prezenți. Rusia a fost acuzată că s-a amestecat în alegerile prezidențiale din România de anul trecut, inclusiv prin eforturi de influențare online concentrate pe susținerea candidatului eurosceptic de extremă dreapta, Călin Georgescu.

Însă Laurențiu Plesca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București, a afirmat că noua catedrală este mai mult decât un simbol al mândriei țării pentru credința ortodoxă majoritară. Deschiderea are și o semnificație geopolitică.

Biserica Ortodoxă Rusă este de departe cea mai mare dintre cele 17 biserici autonome care urmează ortodoxia răsăriteană și are peste 90 de milioane de membri la nivel global. Biserica Ortodoxă Română are aproximativ 19 milioane de membri.

După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, Biserica Ortodoxă Rusă a jucat un rol din ce în ce mai important în ideologia de război a Kremlinului. Sub conducerea spirituală a patriarhului Kirill, un aliat apropiat al lui Putin, ea a fuzionat ortodoxia cu naționalismul. Kirill a descris domnia lui Putin ca fiind „un miracol al lui Dumnezeu” și a justificat războiul din Ucraina ca fiind o luptă împotriva „forțelor răului”.

Întrucât o serie de preoți și membri ai Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei, în special din Republica Moldova, unde majoritatea populației vorbește limba română, au devenit deziluzionați de afinitatea Bisericii Ortodoxe Ruse cu Kremlinul, Plesca a spus că deschiderea Catedralei Naționale a României este un gest simbolic menit să ofere o alternativă.

„Este o competiție de putere soft”, a spus el. „Sunt din ce în ce mai multe țări care nu sunt de acord cu Biserica Rusă și cu politica rusă promovată în aceste biserici. Aceasta va fi cea mai mare și mai înaltă biserică ortodoxă din lume și cred că este un simbol foarte vizibil al influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est.”

În primul rând al ceremoniei de inaugurare de duminică s-a aflat Maia Sandu, președinta Moldovei. În Moldova, o țară profund religioasă, bisericile ortodoxe ruse și românești sunt în competiție. Până la 86% dintre moldoveni aparțin Bisericii Ortodoxe Moldovenești, care se află sub Patriarhia Moscovei, dar Mitropolia Basarabiei, sub Biserica Ortodoxă Română, care susține aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, câștigă tot mai mult sprijin.

„După invazia pe scară largă a Ucrainei, putem vedea cum Biserica Rusă își pierde influența în Moldova”, a spus Plesca. „Majoritatea bisericilor din Moldova sunt subordonate Rusiei. Dar am văzut de la izbucnirea războiului că oamenii s-au îndepărtat cu adevărat de Biserica Rusă, mulți clerici alegând să-și mute biserica de la Biserica Rusă la Biserica Română din cauza narațiunilor pe care le promovează.”

Luna trecută, guvernul moldovean și Uniunea Europeană au denunțat o campanie de dezinformare rusă înaintea alegerilor parlamentare din Moldova.

Rusia a plătit preoților ortodocși moldoveni o excursie cu toate cheltuielile incluse la unele dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse în septembrie anul trecut și le-a dat carduri de debit încărcate cu aproximativ 1.200 de dolari, potrivit unei investigații Reuters. În schimb, preoților li s-a cerut să influențeze alegerile din Moldova prin intermediul canalelor Telegram, unde și-au avertizat adepții împotriva integrării în Uniunea Europeană, a spus Plesca.

„Pe tot parcursul perioadei electorale, am văzut cum Biserica Rusă din Moldova a fost percepută ca fiind strâns legată de partidele politice pro-ruse, dar și de rețelele oligarhice”, a spus Plesca.

În ciuda schimbării dinamicii puterii și a tensiunilor crescânde între Biserica Ortodoxă Română și cea Rusă, Lucian Leustean, expert în creștinismul ortodox oriental și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că deschiderea Catedralei Naționale nu are atât de mult legătură cu rivalitatea cu Moscova, cât cu afirmarea identității naționale române.

„Nu este vorba de a provoca Moscova, ci mai degrabă de a spune: uite, asta am reușit să facem. Adică, și locația este foarte interesantă. Aproape de Ministerul Apărării și, de asemenea, foarte aproape de Casa Poporului, parlamentul. Deci avem acest triunghi”, a spus Leustean.

„Parlamentul, ca în multe alte țări, nu se bucură de un nivel foarte ridicat de încredere, dar biserica și armata sunt instituțiile cele mai de încredere din țară. Cred că locația și faptul că acum este mai mare, mai înaltă decât parlamentul, cred că acesta era mesajul – că parlamentul, Casa Poporului, așa cum era cunoscută în timpul comunismului, era viitorul țării. Dar acum, fiind mai înaltă, este un simbol al faptului că religiozitatea este deasupra comunismului, este deasupra a ceea ce a fost în trecut.”

Editor : B.E.