DEZBATERE. Victor Ponta: Regionalizarea nu ne este cerută de către CE sau UE, dar ideea e salutată

Data publicării:
02042013 ponta


Actualizare 10.50. „În toamnă, Ponta și Antonescu mi-au propus să intru în guvern exact pentru acest proces de regionalizare. Mi-au spus că e unul dintre principalele lor proiecte politice, m-au asigurat de tot sprijinul lor”, a declarat Liviu Dragnea.

„Prima mea decizie a fost ca acest proces să nu fie unul pur politic, elaborat pe un colț de masă, prin clădirea guvernului. Trebuie să existe transparență, dezbatere publică serioasă, expertiză și participare civică. Cel mai important lucru e susținerea publicului”, a subliniat el.

„Dacă vrem ca România să aibă o șansă de dezvoltare echilibrată, avem nevoie de acest instrument. Guvernul central poate genera proiecte naționale, dar e prea departe pentru a ști nevoile fiecărei comunități. E nevoie de un nivel intermediar. În plus, va fi imposibil ca, după începerea noului exercițiu financiar 2014-2020, să mai putem schimba actuala structură administrativă pe baza căreia negociem Acordul de parteneriat”, a adăugat Dragnea.

Actualizare 10.45. „Regionalizarea, ca şi Constituţia sunt subiecte enorme pe care nu doar politicienii trebuie să le rezolve. Sunt proiecte care au ambiţii în profunzime, afectează fără excepţie viaţa fiecărui cetăţean”, a declarat Crin Antonescu, prezent şi el la dezbatere.

„Se confirmă că răspunsurile corecte se dau doar la întrebări bine puse, iar acestea sunt de ce, cum, pentru cine facem regionalizarea. Răspunsul corect ne poate feri de riscurile reale pe care un astfel de proiect îl reprezintă şi ne poate da şansa de a-i folosi oportunităţile. Riscurile le simte, le vede toată lumea. Primul este activarea sau reactivarea vechiului blestem al formelor fără fond. Dacă vom traversa elaborarea pentru că aşa se face în toată Europa, stăm sub riscul de atâtea ori dovedit real de a avea după această regionalizare mai multă pagubă decât profit”.

„Avem de reaşezat într-o formulă modernă un lanţ de comunităţi româneşti fără a pierde din vedere comunitatea cea mare care este România”, a declarat Crin Antonescu.

Actualizare 10.25. Premierul Victor Ponta a ajuns în jurul orei 10.00 la sediul Academiei Române.

Cele mai importante declarații ale premierului:

„Trebuie să începem procesul de regionalizare. Sunt câteva argumente. Însă, dacă nu există un suport al opiniei publice, nu vom putea face regionalizarea. Nu aș vrea să mergem prea mult pe fondul regionalizării fără să explicăm oamenilor ce înseamnă și să îi convingem că e important să dăm o formulă constituțională acestei idei”.

„Sunt unul dintre premierii care cred că Guvernul central are prea multe atribuții și că un Guvern mai suplu, mai flexibil trebuie să cedeze o parte a atribuțiilor către regiuni, către județe, municipii, orașe. Mă confrunt cu supercentralizarea, poate din cauza crizei sau din cauza unei anumite filosofii politice. O guvernare centrală supercentralizată nu e una eficientă”

„O administrație eficientă înseamnă costuri mai mici și eficiență mai mare. Dacă reușim să atingem obiectivele, procesul de regionalizare se va dovedi un succes și peste ani se va vorbi despre un proces de succes pentru România”.

Regionalizarea nu ne este cerută de către CE sau UE, dar e salutată ideea. Dragnea poate confirma că e o idee salutată de partenerii europeni, dintr-un motiv: capacitatea noastră instituțională de absorbție a fondurilor europene. Cele mai eficiente instituții în înscrierea de proiecte, în primirea banilor, a efectuării proiectelor au fost autoritățile locale”. 

„Cred că regiunile cu structurile îmbunătățite în jurul actualelor agenții de dezvoltare regională pot fi mult mai eficiente în absorbția fondurolor europene

Cred că și justiția e supercentralizată. Aproape toate procesele se termină la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe când ar trebui să se termine la Curțile de Apel, care ar trebui să acopere o regiune. Trebuie să avem și un sistem de justiție care să acopere regiunile și să finalizeze cea mai mare parte a procedurilor judiciare. Cred că organizarea justiției trebuie să meargă mână în mână cu regionalizarea, iar la nivel regional Curțile de Apel trebuie să finalizeze cea mai mare parte a procedurilor, într-un mod mai eficient și mai puțin costisitor”

„Sunt nenumărate servicii publice pe care Guvernul central nu le poate administra atât de bine ca un guvern regional. Dincolo de instrumentele fundamentale ale statului, aproape tote celelalte servicii ale statului pot fi realizate pentru cetățean mult mai bine de un consiliu regional, județean, local, decât de un Guvern central. În educație, sănătate, în celelalte domenii o guvernare mai apropiată de cetățean va fi una mai eficientă, va reduce corupția, birocrația”

„Va exista și o responsabilitate. Acum, și președinții de Consilii județene și primarii spun că Guvernul central nu susține anumite proiecte sau le susține pe criterii, strict politice, etc. Lucrul poate înceta în măsura în care decizia și puterea financiară se duc către regiuni, autorități alese, legitime, care răspund mai direct în fața cetățeanului. Cred că o dezvoltare regională va ajuta țara să iasă din acel tip de subdezvoltare administrativă și de birocrație”.

Mai multe ipoteze de lucru, dar şi tensiuni

Deşi Guvernul nu a stabilit, deocamdată, câte regiuni va avea România şi nici care vor fi capitalele acestora, există mai multe ipoteze de lucru, dar şi tensiuni în teritoriu cu privire la capitalele de regiune.

Primarul Klaus Iohannis vrea ca Sibiul să fie capitală de regiune. De cealaltă parte, social-democratul Constantin Niţă susţine Braşovul, în vreme ce primarul PDL Mircea Hava face lobby pentru Alba Iulia.

Potrivit variantei lansate de PNL Bihor, România ar urma să fie împărţită în 10 regiuni: Crişana cu centrul la Oradea, Transilvania cu sediul la Cluj-Napoca, Moldova Nord condusă de la Iaşi, Moldova Sud cu capitala la Bacău, Carpatica condusă de la Braşov, Banat cu sediul la Timişoara, Oltenia cu capitala la Craiova, Muntenia condusă de la Piteşti, Bucureşti şi Dunărea de Jos cu capitala la Constanţa.

Citiţi şi:

Regionalizarea s-ar putea face prin asumarea răspunderii

„Raport de ţară”, o campanie inedită şi curajoasă lansată de Digi24

http://raportdetara.digi24.ro/

În varianta USL, România ar avea 8 regiuni cu mai multe variante de capitale: Nord-Vest la Cluj- Napoca sau Oradea, Nord-Est la Iaşi sau Piatra Neamţ, Sud la Ploieşti, Sud-Est la Brăila sau Constanţa, Sud-Vest la Craiova, Vest la Timişoara, Centru la Alba Iulia, Sibiu sau Braşov şi Bucureşti.

În ultima perioadă circulă şi o a treia variantă, tot cu 8 regiuni, dar cu diferenţe la nivelul capitalelor: Nord-Vest cu sediul la Cluj-Napoca, Nord-Est la Piatra Neamţ, Sud la Călăraşi, Sud-Est cu sediul la Brăila, Sud-Vest la Craiova, Vest la Timişoara, Centru cu sediul la Alba Iulia şi Bucureşti.

Nicio variantă nu a fost asumată de Ministerul Dezvoltării. Liviu Dragnea a admis totuşi că este foarte posibil ca în final să se decidă împărţirea ţării în opt regiuni, până la sfârşitul acestui an. Ulterior se vor stabili cum vor fi conduse şi modul de alegere a guvernatorilor sau preşedinţilor regionali.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri