Directorul INFP: Acest cutremur are cam același mecanism ca cel din 1990

Seismul care s-a produs în noaptea de 24 septembrie a fost „destul de semnificativ ca magnitudine” și a avut un mecanism destul de ciudat, cu efecte către nord-estul și estul României, ceea ce indică o rupere a faliei către această direcție. De aceea s-a resimțit destul de puternic la sol în Bârlad, Iași, Vaslui, a declarat pentru Digi24, sâmbătă dimineață, directorul general al Institutului pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu.

Marcel Ciolacu și-a depus candidatura la CJ Buzău. Înțepături la adresa lui Bolojan: Să nu confundăm cuvântul reformă cu concedieri

Adolescentă de 17 ani, găsită moartă într-o locuință din Galați. Individul suspectat de crimă a fost înjunghiat de un alt bărbat

Concedierile de la stat, scandal național. Soluția de compromis vehiculată în Coaliție împarte bugetarii în două tabere

Îmbulzeală la flori gratis. O familie din Satu Mare a donat peste 1.000 de crizanteme la ghiveci

Viață grea la bătrânețe. Trei din cinci vârstnici, care trăiesc la orașe, suferă de singurătate

Orașul din România care a introdus în mai multe baruri „Angel shot”, codul care poate folosit de femeile aflate în pericol

Focar de pestă porcină în județul Buzău, fermieri disperați. De teamă, ceilalți localnici au început să-și taie porcii pentru Crăciun

19 clădiri istorice din cea mai frumoasă stațiune balneară din Europa, acum în paragină, ar putea fi preluate de stat

Când au fost făcute apelurile la 112 prin care a fost chemată ambulanța la clinică

Măsurătorile Institutului arată că în Republica Moldova cutremurul s-a simțit mai puternic în sud, în zona Leova-Giugiulești.

Acest seism a avut cam același mecanism ca cel de-al doilea cutremur major din 1990, cel cu magnitudinea de 6,9, a menționat specialistul. Este însă un cutremur de adâncime, destul de semnificativ ca magnitudine.

La ora 2:45 este posibil să se fi produs o replică. A fost înregistrat un seism de 2,7, la o adâncime de 76 de kilometri, dar specialiștii încă analizează dacă cele două fenomene au legătură.

Cutremurele la adâncimi mari nu au replici multe, a precizat Constantin Ionescu, iar pentru a produce pagube semnificative, ar trebui să aibă o magnitudine mult mai mare decât cel din noaptea de 24 septembrie, care a avut o magnitudine de 5,3.

E adevărat că, spre deosebire de cutremurele de suprafață, unde pagubele se pot produce la magnitudini mai mici, seismele care se produc la adâncimi mari au o arie mult mai largă de distrugere, în cazul în care sunt suficient de puternice, a explicat specialistul.