Dosarele Securităţii despre Regele Mihai I, expuse la Oradea

Regele Mihai I a împlinit ieri 95 de ani. Mare parte din viaţă i-a fost umbrită însă de temuta securitate comunistă, care se interesa, de fiecare pas al său, chiar dacă Suveranul luase drumul exilului. Dovezile sunt expuse la un muzeu din Oradea şi explică de ce se temea regimul lui Ceauşescu de cel pe care ofiţerii îl numeau în rapoarte "Străinul".

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Mihai Demetriade, consilier în cadrul CNSAS: "Era inamicul numărul public numărul 1, numai că era inamicul regimului numărul unu şi nu al poporului. Putea constitui un factor coagulant al rezistenţei în exil a românilor.”

Documente acum desecretizate arată că istoricii nu spun vorbe goale. Fiecare acţiune a Regelui Mihai în străinătate era urmărită de Securitatea Statului din vremea comunismului. O notă informativă anunţa regimul totalitar că "Fostul rege, care trăieşte în exil în Elveţia, a apelat concomitent la statele democratice din întreaga lume să instituie sancţiuni economice împotriva regimului de la Bucureşti pentru a-l determina să renunţe la aşa-numitul plan de sistematizare rurală care ar avea consecinţa distrugerii a mii de sate." sursă: CNSAS

Metodele de urmărire erau diverse: de la infiltrarea de agenţi în mediile pe care le frecventa regele, până la interceptare a corespondenţei şi filaj. Securiştii încercau şi să îl discrediteze pe fostul suveran: trimiteau informaţii denigratoare despre el unor publicaţii din străinătate. Cu toate acestea, fosta securitate nu a recunoscut niciodată.

Gabriel Moisa, istoric: „Când regele şi-a cerut dosarul la CNSAS de urmărire, sigur că dezamăgirile au fost, probabil, mari."

Dovezile, zeci de fotografii cu file din dosarul de urmărire, telegrame, scrisori şi articole din ziar, sunt expuse însă până pe opt noiembrie la Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea.

Dr. Galina Răduleanu, fost deţinut politic: "Ştiţi cum spunea un cronicar, cu acele trecute vremi, să înţelegem cele viitoare".

Regele Mihai a plecat în exil în ianuarie 1948, la trei zile după ce comuniştii l-au forţat să abdice. I-au spus că execută o mie de deţinuţi studenţi dacă nu renunţă la coroană. În acelaşi an, autorităţile comuniste i-au retras cetăţenia română pe care a recâştigat-o abia în 1997. Regele Mihai a revenit în ţară pentru prima dată după căderea comunismului în 1992 şi apoi abia în 1997, după ce regimul Iliescu i-a interzis în repetate rânduri să mai intre în ţară.