Dragobete este sărbătoarea populară a iubirii în tradiția românească. Evenimentul se celebrează în fiecare an pe 24 februarie și este ascociat cu fertilitatea și sosirea primăverii. În această zi, cuplurile își declară sentimentele și respectă o serie de obiceiuri pentru a avea noroc tot anul.
Sărbătoarea de Dragobete are o semnificație veche în cultura românească, cu tradiții și obiceiuri pe care oamenii le respectă și astăzi în mai multe zone ale țării. Cunoscută și drept o festivitate a iubirii la românii, sărbătoarea prevestește primăvara și renașterea naturii. În funcţie de regiunea țării, sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de ''Cap de primăvară'', ''Sântion de primăvară'', ''Ioan Dragobete'', ''Drăgostiţele'' sau ''Logodna păsărilor".
Cine a fost Dragobete
Potrivit legendei, Dragobete a fost fiul Babei Dochia (unul dintre cele mai populare personaje din mitologia românească), un tânăr frumos și vesel, care îi bucura pe oameni cu prezența și cântecul său.
Mama sa, baba Dochia, care se ocupa cu păstoritul oilor, la scurt timp de la nașterea fiului, a chemat patru ursitoare (cele patru anotimpuri) care l-au înzestrat pe băiat cu iubire și darul de a-i înveseli pe ceilalți oameni cu fluierul său. Potrivit scrierilor vechi, Dragobete fermeca pe toată lumea cu frumusețea și veselia cântecelor sale.
În ceea ce privește semnificația termenului Dragobete, de-a lungul timpului, au fost mai multe explicații și ipoteze potrivit cărora Dragobete s-ar traduce prin „chipul frumos”, „tânărul frumos ales”, „chip de lumină”, „casa lui Dumnezeu”, etc.
Ziua de Dragobete este considerată o zi a veseliei și a iubirii, în mitologia românească, și se suprapune cu sărbătoarea din calendarul ortodox: "Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul".
Tradiții și obiceiuri de Dragobete
În această zi, tinerii se îmbracă în haine de sărbătoare și se întâlnesc în comunități pentru a celebra iubirea. Pe parcursul zilei, cuplurile își oferă cadouri simbolice și flori.
Sărbătoarea de Dragobete este însoțită de cântece populare și dansuri tradiționale.
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri de dragobete este legat de fertilitate și presupune aruncarea unor flori în râu sau îngroparea unor obiecte în pământ, pentru a fi un an roditor.
De Dragobete, multe cupluri obișnuiesc să se logodească, deoarece sărbătoarea aduce în prim plan logodna păsărilor, așa cum mai este denumită ziua de 24 februarie.
"Dragobete sărută fetele"
Una dintre cele mai cunoscute tradiții de la sate este aceea în care, tinerii, atât fetele, cât și băieții, se îmbracă frumos și ies pe străzile din sat. Băiatul merge cu flori în mână către fata pe care o place și o urmărește să o sărute. Dacă sentimentul este reciproc, iar fata sărută băiatul, acesta este un prim pas al relației de iubire dintre cei doi. Potrivit tradiției, de aici s-a născut și expresia „Dragobetele sărută fetele”.
Culesul ghioceilor
În această zi, potrivit tradițiilor, se culeg ghiocei. Pe vremuri, tinerii mergeau în cete prin pădure pentru a culege ghiocei, pe care, ulterior, îi includeau în ritualuri de sărbătoare.
Pe vremuri, în dimineața zilei de Dragobete, fetele tinere și femeile nemăritate strângeau zăpata proaspătă, o topeau și se spălau cu apa obținută. Se spunea că, în felul acesta, vor avea tenul și părul strălucitor.
Superstiții de Dragobete
- Se spune că, dacă în ziua de Dragobete plouă, atunci va urma o primăvară frumoasă.
- Potrivit superstițiilor, dacă în ziua de Dragobete cineva aude glasul unei pupeze, atunci va fi harnic pe tot parcursul anului.
- În ziua de Dragobete nu este bine să plângi. Se spune că lacrimile sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.
- Se obișnuiește, în anumite zone din țară, ca, de Dragobete, fetele să își pună busuioc sub pernă pentru a-și afla ursitul.
Editor : C.S.
