E. Hurezeanu: Revolta de la Brașov „se bucură” de aceeași amnezie nivelatoare de care suferim toți

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

„Suntem datori să ne aducem aminte de 15 noiembrie 1987, Brașov, pentru că a fost primul protest de amploare al muncitorilor într-un mare oraș industrial românesc, care, în același timp cu dimensiunea de protest economic – românii trăiau atunci într-o stare de penurie și de mizerie generalizată, a conținut și o dimensiune de protest politic”, a comentat Emil Hurezeanu, care a detaliat contextul politic din acea zi.

„Regimul lui Ceaușescu a trecut – dovadă sunt măsurile la care a recurs - într-o fază de autoapărare mult mai accentuată în înaintare, adică arestarea, anchetele au fost dure, liderii protestului au fost răspândiți în toate colțurile României, Securitatea practic a ocupat orașul, regimul nu se mai confruntase cu un protest asemănător în natura lui, nu ca proporții”, a explicat jurnalistul efectele revoltei din 1987.

Comemorare la troița din faţa Spitalului Judeţean din Brașov

Astăzi se împlinesc 26 de ani de la evenimentul care a anunţat prăbuşirea regimului comunist în România. În noaptea de 14 noiembrie 1987, o revoltă a angajaţilor de la Întreprinderea de Autocamioane Braşov s-a transformat într-o grevă care a continuat şi a doua zi. Muncitorii au scandat atunci lozinci prin care cereau salarii şi căldură. La scurt timp, oamenii vroiau destrămarea regimului comunist.

300 de protestatari au fost arestaţi şi obligaţi să părăsească Braşovul. Miliţienii infiltraţi printre ei au făcut fotografii şi au reţinut figuri. Nu doar muncitorii au avut de suferit în acele zile. A doua zi, câţiva studenţi au ales să împartă manifeste de solidarizare cu muncitorii. Au fost arestaţi şi trimişi în localităţile de unde proveneau şi puşi sub supraveghere strictă.

Până în prezent nimeni nu a fost anchetat, judecat și condamnat pentru abuzurile comise în acele zile de comunişti. Unii dintre torționari au ocupat sau continuă să ocupe funcții influente în aparatul administrativ sau legislativ al statului.

Mulţi dintre cei care s-au prins în marşul de atunci, vin, în fiecare an, pe 15 noiembrie, așa cum s-a întâmplat și azi, la troiţa din faţa Spitalului Judeţean din Brașov pentru a-i comemora pe cei care nu mai sunt printre noi. Aici, în faţa Spitalului Judeţean, muncitorii s-au oprit în urmă cu 26 de ani, au spus „Tatăl Nostru” şi au intonat imnul „Deşteaptă-te Române”.

Ca în fiecare an, Asociaţia „15 Noiembrie 1987” organizează crosul cu acelaşi nume, prin care este refăcut drumul revoltei anticomuniste. Acesta va avea loc sâmbătă, 16 noiembrie, la ora 10:00, iar startul se va da de la Uzina Roman.

Urmăriți intervenția integrală a lui Emil Hurezeanu din „Jurnalul de seară” în materialul video atașat.