Eugen Nicolăescu: Ştiu că e o emoţie când desfiinţezi instituţii birocratice, comuniste, după 65 de ani de funcţionare

Principalul argument al ministrului este reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar. Desfiinţarea Caselor judeţene de asigurări ar aduce o economie de 1% din bugetul Fondului de Asigurări de Sănătate, bani care ar putea fi folosiţi pentru programele pentru medicamente sau spitale, deci acoperirea nevoilor pacienţilor.

Spre exemplu, cheltuielile de administrare ale Caselor judeţene se ridică la circa 500 de milioane de lei anual: salarii, materiale şi servicii, cheltuieli de capital. Ministrul spune că o parte din sumă va fi economisită, în cazul desfiinţării instituţiilor.

Aceasta este cea mai importantă schimbare din ultimii 15 ani, de când au fost înfiinţate aceste case judeţene.

ACTUALIZARE ORA 13:57. Ministrul Sănătăţii dă detalii: atribuţiile sunt preluate de consiliile judeţene şi de opt viitoare structuri regionale; vor fi şi disponibilizări, de circa 5-8% din totalul angajaţilor

Ministrul Eugen Nicolăescu a făcut declaraţii de presă, la Palatul Parlamentului, infirmând zvonul unor disponibilizări masive după desfiinţarea Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi a Direcţiilor de Sănătate Publică. Din calculele preliminare ale specialiştilor Ministerului Sănătăţii, circa 5-8% din angajaţii structurilor ar urma să fie disponibilizaţi, iar atribuţiile CJAS şi DSP se vor bifurca spre consiliile judeţene şi viitoarele structuri regionale, opt la număr.

Declaraţiile ministrului:

- Autorităţile caută resurse suplimentare prin care să le asigure pacienţilor o finanţare mai bună a sistemului. Am căutat soluţii înăuntrul sistemului pentru că din afară n-avem de unde: micşorând birocraţia, reducând o serie de activităţi care mai mult încurcă decât fac bine.

- Ştiu că este o emoţie când auzi că nişte instituţii birocratice, după 65 de ani de funcţionare, comuniste, le desfiinţezi, creează panică, creează agitaţie, eu ştiu asta. Dar nu cred că asta este important. Pentru că proiectul de lege arată aşa: o parte din activităţile care ar putea să considere cineva că nu mai sunt realizate vor trece către consiliile judeţene, iar restul activităţilor vor fi preluate de viitoarele direcţii regionale (de Sănătate Publică) pe care încercăm să le facem.

- Probabil că la CNAS într-o primă etapă vom lăsa şi nişte birouri judeţene ca să se poată termina contractările şi să se poată face o monitorizare mai corectă şi destul de consistentă a ceea ce se întâmplă pe plan local.

- Mesajul meu este simplu: încercăm, prin reducere de birocraţie, să facem economii pe care să le finanţăm pentru sistemul de sănătate. Ăsta e mesajul corect.

- Instituţiile dispar din punctul de vedere al deconcentratelor din Ministerul Sănătăţii. Dar o parte se va duce la Consiliul judeţean, o parte la regiune. Sigur, după calculele pe care le-am făcut, probabil o parte din posturile astea, o cotă de 5, 6, 8%, va însemna şi reducere efectivă de posturi. Calculele vor fi gata în 20 de zile.

- Deci eu nu ştiu de ce atât de multă agitaţie şi emoţie pentru o acţiune care eficientizează activitatea, creşte sau perfecţionează managementul şi aduce mai mulţi bani pentru oameni. Nu pentru asta munceşte până la urmă o autoritate de sănătate? Pentru a finanţa mai bine şi a aduce plus valoare sau perfecţionare de activitate? E simplu.

- Eu zic că pe pacienţi îi ajută. Dacă le dai mai mulţi bani oamenilor pentru medicamente, pentru servicii medicale, ăsta e ajutorul. Nu să îşi plătească nişte funcţionari, nişte birocraţi, care să îi încurce. Eu pun pacientul în centrul sistemului, nu birocratul.

- Ce economie s-ar face la buget? Haideţi să lăsăm cifrele astea şi pentru când va fi proiectul de gata. Să nu vă dăm toate cifrele astăzi. Calculele sunt în mare parte finalizate.

---

Uite desfiinţarea, nu e desfiinţarea. Cum au alunecat anunţurile Ministerului Sănătăţii

Este o decizie previzibilă pentru că, în proiectul de buget pe care Ministerul Sănătăţii l-a trimis la începutul anului în Parlament, se prevedea desfiinţarea caselor. În urma rumorii stârnite de această prevedere, Ministerul a revenit atuncii cu precizarea că „s-a strecurat o greşeală materială” în documentul de buget şi că nu ar fi vorba despre desfiinţare. Anunţul de marţi anulează dezminţirea, în contextul în care ministrul subliniază că are susţinerea guvernului pentru acest demers drastic.

„2013 va fi anul marilor schimbări în sănătate”, a subliniat oficialul.

Direcţiile de Sănătate Publică, pe acelaşi drum. „Este un model comunist!”

Ministrul Eugen Nicolăescu a confirmat şi informaţia potrivit căreia şi Direcţiile de Sănătate Publică trebuie desfiinţate, iar dezbaterea publică în acest sens va fi lansată în perioada imediat următoare. „Este un model comunist”, a spus ministrul, „din anii 50”, iar reforma sistemului este necesară.

„Aceşti bani nu aparţin pacienţilor, ci statului, iar statul poate să facă orice doreşte cu ei”

La finalul anului 2011, înainte ca Uniunea Social Liberală să ajungă la guvernare, Eugen Nicolăescu spunea că decizia închiderii acestor structuri va creşte şi eficienţa alocării fondurilor pentru un sistem sanitar mai performant.

Cert este că nu toate Direcţiile de Sănătate Publică vor fi desfiinţate: ar urma să rămână funcţionale opt astfel de instituţii, câte una în fiecare regiune, deci după reîmpărţirea administrativ-teritorială.

În momentul în care jurnaliştii au cerut mai multe detalii, ministrul s-a arătat deranjat şi a declarat că ce nu înţelege presa este că aceşti bani nu aparţin pacienţilor, ci statului, iar statul poate să facă orice doreşte cu aceste sume. El s-a oferit chiar să le ţină nişte lecţii de economie jurnaliştilor care nu înţeleg acest element.

În urma deciziei de închidere a structurilor CJAS şi DSP, ar avea de suferit circa 8000 de angajaţila nivelul întregii ţări. De pildă, în judeţul Timiş lucrează în prezent la Direcţia de Sănătate Publică 126 de angajaţi, iar la CJAS Timiş, 115.

Declaraţiile au fost făcute cu ocazia Forumului Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi, eveniment organizat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România şi Colegiul Medicilor din România.