Gheorghe Mencinicopschi: Nici carnivorism, nici raw-veganism, dar uneori trebuie să mâncăm mai multe legume şi fructe
Invitat în studioul Digimatinal, Gheorghe Mencinicopschi a făcut o trecere în revistă a originii şi efectelor aflatoxinei, cea mai recentă descoperire din alimentaţia de zi cu zi a europenilor. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare a explicat că sistemul de siguranţă alimentară al Uniunii Europene este suficient de eficient încât să identifice la timp potenţialele ameninţări la sănătatea consumatorilor.
De asemenea, el deschide chestiunea contaminării încrucişate din frigider, dar şi a mielului de Paşte, ca subiect de sezon - cum trebuie cumpărat şi consumat.
Tot ce trebuie să ştim despre aflatoxină:
- Aflatoxina este un compus chimic rezultat din infestarea unor alimente cu o ciupercă, Aspergillus Flavus, mai popular mucegai galben. Prima sursă de aflatoxină descoperită au constituit-o arahidele.
- Compusul chimic nu dispare prin tratament termic, adică prin fierbere. Nu dispare nici măcar prin distilare – asta dacă am distila o băutură din mălaiul provenit din porumbul cu mucegai galben care produce aflatoxina.
- Doza nepericuloasă pentru om este apreciată la 1 nanogram/kilogram corp/zi, adică o miliardime de gram. Practic, nu ajungem să consumăm atâta lapte încât să atingem doza de toxicitate acută.
- În privinţa laptelui, poate fi mai periculos să îl cumpărăm de la producători din sate: într-un sistem industrial monitorizat poţi să detectezi o cantitate mai mult sau mai puţin periculoasă de aflatoxină. Nu acelaşi lucru poate fi făcut în fiecare familie care are o mică agricultură sau zootehnie de subzistenţă.
- Sistemul de siguranţă alimentară prezent în toate statele membre ale Uniunii Europene permite identificarea şi retragerea de pe piaţă în mod operativ a loturilor cu probleme, pentru că nu tot laptele, nu toată cafeaua şi nu toate arahidele sunt contaminate. Sistemul de alertă rapidă depistează de cele mai multe ori sursele alimentare cu probleme şi le retrage, de multe ori chiar înainte ca acestea să ajungă pe piaţă, la vânzare.
Lapte matern cu aflatoxină
- Atenţie: această aflatoxină se poate găsi şi în laptele matern. Arahidele contaminate, prima sursă de aflatoxină descoperită, nu au gust, nu au culoare sau miros schimbat şi nu scapă de toxină prin prăjire. Dacă mama mănâncă arahide contaminate şi alăptează, poate să intoxice şi laptele şi implicit sugarul.
- Aflatoxina este aşadar periculoasă pentru sugari, copii, bolnavi, bătrâni, persoane cu imunitate scăzută sau persoane cu ficatul contaminat deja cu un virus hepatitic B, C. Şi încă ceva: marii carnivori sunt mai expuşi efectelor nocive ale aflatoxinei decât decât cei care au un regim mai spre vegetarian.
- Sigur, nu încurajez nici carnivorismul, nici raw-veganismul. Omul este omnivor. Dar vine o vreme în care trebuie să mâncăm mai multe legume şi fructe.
- Nu trebuie să ne speriem nici de pesticide! Trebuie să continuăm să mâncăm legume şi fructe, pentru că beneficiile consumului de legume şi fructe, mai ales în stare proaspătă, depăşesc cu mult aspectele negative ale contaminării.
- În România funcţionează ceea ce se cheamă trasabilitatea alimentelor. Adică cel care pune pe piaţă un aliment este obligat să afişeze, pe lângă alte coordonate ale alimentului, şi ţara de provenienţă. În acest mod, putem face alegerea pentru un produs care provine din Uniunea Europeană, unde sistemul de control este bine pus la punct. Sigur, nici cele din afara UE nu ar trebui să prezinte pericol.
Contaminarea încrucişată din frigider
- Când punem carnea şi produsele care urmează să sufere un tratament termic deasupra alimentelor care nu vor suferi un astfel de tratament, poate apărea contaminarea încrucişată. De pildă, dacă aşezăm deasupra legumelor o bucată de carne, din aceasta se va scurge sucul de carne. Roşiile sau castraveţii nu vor fi fierte, aşa că eventualele substanţe din carne vor ajunge în salată.
- La fel, dacă tăiem o bucată de carne, cuţitul trebuie spălat înainte de a fi folosit pentru tăierea legumelor.
- Sunt studii care arată clar că, în frigider, situaţia igienei e atât de proastă, încât acesta conţine mai multe bacterii decât un colac de toaletă.
De sezon: cum cumpărăm şi cum consumăm mielul
- Când achiziţionaţi carnea tradiţională pentru masa de Paşte, trebuie ca mielul să aibă boticul şi picioarele la vedere, ca să fie clar că nu are nici dinţi de câine şi nici gheare.
- Carnea de miel e sănătoasă, dar şi aici trebuie să fim atenţi să nu fie un miel foarte mic, de 5-6 kilograme. Mai bine e să cumpărăm un miel de 14-15 kg. De ce? Carnea de miel foarte tânăr are foarte mult ţesut conjunctiv şi este foarte greu de digerat.
- În general, de orice vârstă ar fi animalul, carnea lui nu ar trebui decât degustată de cei care au hiperglicemie, pentru că poate declanşa un atac de gută.
Pe aceeaşi temă:
Modul în care gătim ne afectează sănătatea mai mult decât o fac toxinele depistate în alimente
Aflatoxină, dioxină, pesticide: sunt peste tot în alimente. Şi totuşi, ce mâncăm?
Medic specialist: Carnea de cal este extrem de preţioasă nutriţional
Sucurile acidulate: otravă pentru organism
Obiceiuri nesănătoase: Mâncatul pe fugă şi lipsa lichidelor duc la îmbătrânire precoce
Obiceiuri alimentare care ne îmbătrânesc
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
