Guvernul a amânat din nou înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Autostrăzi

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

ACTUALIZARE 15.00. Guvernul a amânat din nou înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Autostrăzi.

Autoritatea Națională pentru Autostrăzi (ANA) ar trebui să se ocupe de toate proiectele de construcție a autostrăzilor, indiferent că este vorba de cele  finanțate din fonduri europene sau de la bugetul de stat.

Anunțul înființării unei astfel de autorități a venit încă din iarna acestui an, numai că avizul s-a blocat la Comisia Europeană.

După luni întregi de negocieri, a venit și avizul favorabil cu un amendament major, și anume, autoritățile de la Bruxelles au transmis că, atâta timp cât există proiecte finanțate din fonduri europene pentru construcția de autostrăzi, ele să rămână în gestionarea Ministerului Transporturilor, pentru exercițiul financiar în curs, adică 2007-2013. Din 2014, când se trece la următorul exercișiu financiar, aceste proiecte pot fi gestionate de Autoritatea Națională pentru Autostrăzi.  

Citiţi şi

EXPERIMENT Digi24. Cât de mulţumiţi sunteţi de infrastructura din România?

România are doar 550 de kilometri de autostrăzi, ultimul loc în UE

CNADNR angajează consultanţi ca să-i îmbunătăţească imaginea. Contractul este de 37.000 de euro 

Bulgarii au terminat o autostradã în 40 de ani

România are un sistem administrativ stufos. Aproape fiecare minister are în subordine mai multe regii, agenţii sau autorităţi, ceea ce face ca aparatul birocratic să fie greoi şi ineficient. În plus, nu se ştie câţi salariaţi sunt si ce cheltuieli implica remunerarea lor.

Cele 17 ministere din componenţa Guvernului controlează 441 de autorități, instituţii, agenţii şi structuri. Fiecare cu directori, secretare și maşini de serviciu. Unele dintre ele sunt instituţii autofinanţate, însă multe sunt finanţate parţial sau total din bugetele ministerelor.

Numărul mare al structurilor care trebuie să-şi raporteze activitatea către ministere fac aproape imposibilă o evaluare a eficienţei acestora. În plus, în cazul celor mai multe dintre ele nu se cunoaşte numărul de salariați sau care sunt bugetele pentru salarii.

Cele mai multe astfel de instituții se află în subordinea sau coordonarea Ministerului Economiei - 104, aici intrând și cele 82 de companii de stat. Urmează Ministerul Sănătății și Ministerul Culturii. 

Pe de altă parte, cele mai puţine sunt în coordonarea Ministerului Public, în timp ce Ministerul Justiţiei şi Ministerul Fondurilor Europene nu au autorităţi sau agenţii în subordine. 

În prezent, numărul acestor instituţii este mult mai mare decât în precedentele guvernări. Executivul condus de Călin Popescu Tăriceanu şi ministerele din componenţa sa ţineau în spate 244 de autorități, agenţii şi structuri. Numărul a urcat la 256 în perioada guvernării Emil Boc. După semnarea acordului cu FMI, în 2009, instituţia internaţională ne-a impus reducerea aparatului administrativ. Astfel, numărul acestora s-a redus cu 53.