Guvernul a tăiat la jumătate bugetul pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic
Andreea Găvozdea locuieşte într-o clădire construită în 1926 şi încadrată în clasa I de risc seismic. Nu se simte deloc în siguranţă şi nici primăria nu face nimic ca să o ajute. Femeia se plânge că întreaga clădire vibrează chiar şi când pe stradă trece un tramvai sau o maşină.
„Primăria ne-a trimis o hârtie cum că ar trebui să ne reparăm singuri blocul, dar sunt zece apartamente în bloc, majoritatea pensionari, şi e aproape imposibil să se realizeze acest lucru”, spune Andreea Găvozdea.
Pe lista imobilelor cu risc seismic se află 563 de clădiri. Mai mult de o treime stau să cadă la un cutremur cu magnitudinea peste 7 pe scara Richter. După cel din 1977, autorităţile nu s-au preocupat de starea clădirilor vechi sau afectate de seism.
În aproape 36 de ani, Primăria Capitalei a reabilitat doar 19 clădiri. Asta înseamnă cam o cladire la un an şi 10 luni. Un calcul simplu arată că la 563 de clădiri cu risc seismic câte sunt în Bucureşti ar fi nevoie de aproape 1013 ani pentru ca toate aceste imobile să fie consolidate.
Autorităţile spun că nu au fonduri pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Guvernul a tăiat drastic din bani. Dacă anul trecut a plătit peste opt milioane de lei, la anul investiţiile abia ajung la jumătate.
Situaţia este gravă în toată ţara
La Bârlad sunt cele mai multe blocuri cu bulină roşie din Moldova: 84. Proprietarii apartamentelor spun că nu au cum să scape de probleme. Nimeni nu vrea nici să cumpere locuinţe periculoase, nici să facă asigurări de cutremur.
Probleme mari sunt şi la Timişoara, unde 600 de clădiri prezintă riscuri în caz de cutremur.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
