Astăzi, 13 aprilie 2026, credincioșii ortodocși sărbătoresc Lunea Albă, a doua zi a praznicului Învierii Domnului. Momentul prelungește atmosfera de lumină și bucurie adusă de victoria lui Iisus Hristos asupra morții, fiind asociat cu iertarea și reînnoirea sufletească. Sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare, transmise de generații, care reflectă dorința comunităților de a păstra vie semnificația perioadei pascale.
Ziua sfântă capătă o semnificație aparte, reunind valorile spirituale și obiceiurile tradiționale într-un cadru care apropie oamenii și consolidează sentimentul de apartenență la comunitate.
Lunea Albă din Săptămâna Luminată 2026
Lunea Albă, celebrată în a doua zi de Paște, continuă împlinirea Învierii lui Hristos și marchează un moment special pentru credincioșii ortodocși. Evenimentul simbolizează coborârea Mântuitorului în iad și deschiderea drumului spre mântuire, oferind prilejul unei meditații asupra purificării sufletești și a renașterii spirituale. Denumirea sărbătorii evocă lumina, curățenia și reînnoirea interioară, amintind credincioșilor despre deschiderea porților Raiului și darurile divine care însoțesc această perioadă.
Tradiții și obiceiuri în Lunea Albă
„După sărbătoarea Învierii, a doua zi de Paște îi îndeamnă pe credincioși să participe la slujbele religioase, marcând începutul Săptămânii Luminate. Intervalul păstrează spiritul pascal, oferă liniște sufletească și devine un timp dedicat cugetării, iertării și comuniunii. Salutul „Hristos a Înviat!” primește acum răspunsul „Adevărat a Înviat!”, menținând viu mesajul biruinței vieții asupra morții.
Lunea Albă se desfășoară într-un cadru liturgic asemănător celui din noaptea de Paște, întărind semnificația spirituală a momentului. În lăcașurile de cult este rostit Troparul Învierii, iar preoții înconjoară Sfânta Masă cu lumânări aprinse, simbol al luminii care a învins întunericul.
Credincioșii ascultă pasaje din Noul Testament despre triumful vieții, reafirmându-și credința în puterea Învierii. Întreaga trăire contribuie la instalarea unei stări de pace interioară și la menținerea atmosferei de sărbătoare în sufletele participanților.”, a explicat preotul Marius Oblu
Ritualuri și obiceiuri populare
Potrivit tradițiilor, Lunea Albă este considerată un moment potrivit pentru stropirea locuințelor cu agheasmă, ritual de purificare menit să protejeze gospodăriile de influențe negative.
În vestul țării se păstrează și tradiția „Jocului Lioarelor”, în cadrul căreia fetele tinere își jură prietenie și sprijin pe viață, își oferă cadouri și participă la dansuri specifice. De asemenea, ritualul stropirii cu apă sau parfum semnifică purificarea sufletească și reînnoirea relațiilor din comunitate. O legendă din popor spune că o tânără a leșinat la aflarea veștii Învierii lui Hristos, fiind readusă în simțiri după ce a fost stropită de cei din jur. De atunci, fetele pregătesc daruri și prăjituri pentru cei care le trec pragul.
Totodată, astăzi vizitele la rude și oferirea unor daruri simbolice contribuie la întărirea relațiilor de familie și exprimă ospitalitate și recunoștință. Finii duc nașilor pască, colaci și ouă roșii, în semn de vestire a Învierii, iar copiii oferă daruri pascale părinților și bunicilor.”, a adăugat Părintele
Editor : M.C.
