INTERVIU. Sorin Ducaru: Securitatea nu este un dar gratuit din partea NATO
Urmăriţi în continuare un interviu acordat Digi24 de fostul ambasador român la NATO, actualul asistent al Secretarului General al Alianţei, Sorin Ducaru.
Sorin Ducaru: Zece ani sunt un moment bun de bilanţ. E un deceniu în care România şi-a articulat un profil strategic care provine nu doar din datele sale geografice sau geostrategice - dimensiuni, suprafaţă, populaţie, forţe armate, forţă economică - ci tocmai din implicarea şi participarea activă atât în plan operaţional, care este un lucru binecunoscut, dar şi din dezbaterea de idei mai ales în acest proces al transformării Alianţei, în promovarea parteneriatelor Alianţei, cu accent pe vecinătatea estică şi sud-estică, pe Marea Neagră.
Prin găzduirea unui element din scutul antirachetă, nu doar american - este şi scutul NATO, România îşi aduce o altă contribuţie activă în ceea ce priveşte răspunsul la aceste noi ameninţări, în cazul acesta ameninţările cu rachete.
Securitatea nu trebuie privită ca un dar care este primit în regim de gratuitate. Ea se bazează dincolo de tratat şi de cadrul instituţional tocmai pe investiţii în capabilităţi, prin contribuţii ale fiecărui aliat la operaţiuni, la misiuni şi prin capacitatea de a privi tot timpul înainte şi de a fi pregătit răspunsul la ameninţările potenţiale ale prezentului şi ale viitorului.
Reporter: Investim în capabilităţi, avem puterea financiară să ne menţinem investiţiile la nivelul dorit de Alianţă, astfel încât să facem faţă?
Sorin Ducaru: La nivelul NATO există un nivel-ţintă pentru investiţiile din Apărare, care ar fi de 2% din PIB-ul fiecăreri ţări. În contextul crizei economice care a lovit spaţiul transatlantic în sens larg, multe state, printre care şi România, au coborât destul de mult sub acest nivel de investiţie. În momente ca acestea, de criză şi atunci când criza se manifestă chiar la frontierele Alianţei, cred că există un plus de conştientizare a nevoii de a reveni la acest nivel.
Reporter: Conflictul izbucnit recent între Occident şi Rusia, din cauza situaţiei din Ucraina, anexarea Crimeei i-au făcut pe mulţi experţi să spună şi să declare deschis în mass-media internaţionale că acest conflict, cumva, dă o nouă raţiune de a fi şi de a exista Alianţei Nord-Atlantice?
Sorin Ducaru: Ceea ce s-a întâmplat prin criza recentă din Ucraina a adus sentimentul că aspecte de insecuritate sunt mai aproape de graniţele Alianţei decât ne-am fi imaginat, pentru că începeam să ne gândim că ar putea să vină din zona teroristă, din zona ameninţării cu rachete sau din zona ameninţării cibernetice. Deci, a adus un risc clasic, un risc din domeniul trecutului înapoi în conştiinţa opiniei publice, a analiştilor şi, într-un fel, a validat raţiunea de a fi iniţială, aceea a apărării teritoriale. Însă, identitatea Alianţei este astăzi bazată pe cele trei dimensiuni: apărare teritorială, managementul crizelor şi dezvoltarea în continuare a securităţii prin cooperare şi parteneriate.
Reporter: Vedeţi, într-un viitor mai apropiat sau poate mai îndepărtat, Ucraina stat membru NATO?
Sorin Ducaru: În primul rând trebuie să fie o temă pe agenda acestui stat, dar recent autorităţile ucrainene au declarat că aderarea la NATO nu este în prezent pe agendă. În ceea ce priveşte Alianţa, există o reafirmare - chiar ieri cu ocazia aniversării lărgirilor, care a avut loc în cadrul ministerialei de la Bruxelles - s-a subliniat că uşile NATO rămân deschise.
Dar, în acelaşi timp, Germania - prin vocea ministrului de Externe - a declarat public că în acest moment nu va susţine acordarea acelui Membership Plan pentru Ucraina.
Nici nu se punea problema unui Membership Action Plan pentru Uraina, doar pentru Georgia. Pentru Ucraina, în acest moment, a decis să nu mai promoveze agenda aderării la NATO, în cazul Georgiei aceasta a rămas pe agendă. Sigur, orice decizie de a înainta este o decizie de consens.
Este o evaluare complexă în care şi candidatul respectiv, şi Alianţa trebuie să fie pregătită pentru acest pas înainte.
Reporter: O eventuală acţiune a Rusiei în Transnistria, respectiv în Republica Moldova, ar putea antrena mişcări sau acţiuni diferite ale NATO?
Sorin Ducaru: NATO, prin toate vocile sale - reprezentanţi ai statelor membre, miniştri, oficiali, şefi de guverne şi prin secretarul general - a transmis clar mesajul de preocupare privind masarea unor forţe semnificative a Rusiei la frontiera cu Ucraina şi precum şi pentru orice alt act de forţă militară care în niciun caz nu ar conduce la o detensionare a situaţiei, ci ar agrava semnificativ criza care deja este o criză care, iată, este în prim-planul agendei de securitate internaţională.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
