IPP, despre ancheta la RADET: Vârful icebergului mecanismului de furt din banii publici

„Din păcate, fără prevederi cât mai explicite pentru creșterea transparenței și accesul publicului (inclusiv al presei și ONG-urilor), în timp real, la contractele încheiate din bani publici și mai ales la modul lor de îndeplinire (nu știm nimic în acest moment despre modul în care se implementează contractele de achiziții!) dublate de sancțiuni corespunzătoare, respectiv fără o acțiune mai bine pregătită a organelor de anchetă, fenomenul coruperii sistemului de achiziții a scăpatde sub controlul autorităților române”, se arată în comunicatul Institutului pentru Politici Publice (IPP).

Citiți șiPERCHEZIȚII. Directori RADET acuzați că ar fi mers în excursii în schimbul contractelor „cu dedicaţie”

Institutul precizează că din 10 miliarde de euro în 2009, 10 miliarde euro în 2010, 16 miliarde deeuro în 2011 cât reprezintă totalul achizițiilor desfăşurate anual în ultimii ani în România, 33% din bani au fost atribuiți prin contracte de achiziții unui număr de numai 50 de firme.

„Din păcate, tendința actualelor autorități nu este orientată către creșterea transparenței procesului de achiziții, atât în etapa de atribuire cât mai ales în cea de execuție a contractelor, IPP cerând ca toate informațiile despre toate etapele de execuție ale contractelor să fie în același loc (SEAP), grupate după autoritate contractantă și domeniu, iar publicul să aibă acces în timp real la aceste date. În loc să contribuie cu aceste măsuri la creșterea responsabilității autorităților contractanteprin expunerea activității lor cât mai mult către public, ANRMAP se străduieşte să protejeze drepturile firmelor, ca și când beneficiarii finali ai lucrărilor și serviciilor din bani publici nu sunt cetățenii acestei țări, ci conturile directorilor firmelor contractante”, precizează Institutul pentru Politici Publice.

IPP adaugă că „exact în aceste zile se discută în Parlament modificările la cadrul legal privind achizițiile prin care ofertele și anexele contractelor de achiziții urmează a fi secretizate, invocându-se absolut bizar o așa zisă „cerere” aUE în această privință (pe care însă nu a văzut-o nimeni sub forma unui document oficial).

În plus, IPP cere conducerii DNA nu numai să aloce resurse pentru specializarea procurorilor în domeniul procedurilor de cercetare specifice achizițiilor publice, și mai cere acestei instituții anticorupție să includă și achizițiile publice în lista zonelor de risc major expuse corupției asupra cărora ar trebui să îşi concentreze atenția cu prioritate.