Lecțiile istoriei. South Sea, bula speculativă care l-a înșelat până și pe Newton

Data publicării:
168217 583562784996276 138193811 n

În 1710, Anglia era înglodată în datorii după ce înfruntase alte puteri europene în războiul pentru tronul Spaniei. Avea datorii de peste 10 milioane de lire sterline. În banii de atunci, suma era monstruos de mare.

Guvernul de la Londra trebuia să-şi pună ordine în finanţe şi să găsească repede soluţii. La sfatul unei companii private, monarhul și miniștrii săi au creat atunci o companie numită South Sea, care ar fi trebuit să deţină monopolul asupra comerţului cu coloniile spaniole din America Latină în schimbul preluării datoriei naţionale a Angliei.

Ademenirea investitorilor cu zvonuri

Investitorii au fost ademeninţi de perspectivele de câştig rapid. South Sea se lăuda cu un monopol asupra comerţului din apele Americii Latine, inclusiv asupra comerţului cu sclavi, deşi realitatea era alta. Persoane care aveau interese în companie au avut grijă să lanseze zvonuri cât mai bombastice care să umfle şi mai mult valoarea de pe bursă a companiei. (E o strategie aplicată cu succes de Enron, gigantul american care a dat faliment, după ce se umflase pe informații false).

Autorităţile nu vegheau, se lăsau copleşite de profiturile mari promise de South Sea. De altfel, membri ai guvernului deţineau şi ei acţiuni la South Sea, aşa că afacerea mergea strună.

South Sea a încurajat şi alte companii să acţioneze în acelaşi mod. Au apărut atunci mai multe companii care promiteau, de exemplu, construcţia de locuinţe plutitoare. Aceste baliverne nu au stârnit furia investitorilor, ci chiar o frenezie pe bursă. O acţiune la South Sea ajunsese la valoarea-record de 1.000 de lire sterline.

Joc piramidal

Compania nu producea şi nici nu vindea în realitate nimic, însă acţionarii erau pur şi simplu orbiţi de câştigurile uriaşe din cumpărare și vânzare de acțiuni. Proveneau, de fapt, dintr-o companie care era un joc piramidal.

În jurul companiei se dezvoltase un adevărat sistem financiar. Existau opțiuni de cumpărare de acțiuni, apoi unele achiziții de titluri se făceau cu bani din împrumuturi care erau garantate chiar cu ce cumpărau. Toate sunt produse financiare derivate considerate invenții ale secoului XX, dar, de fapt, ele există de 300 de ani.

La momentul de creştere maximă a acţiunilor, compania era evaluată la 200 de milioane de lire sterline. Asta ar însemna, la veniturile medii de astăzi, o valoare de piaţă de circa 537 de miliarde dolari, cam cât valora Apple acum câteva luni.

Cum a venit sfârșitul. Newton, printre păgubiți

Sfârşitul prosperităţii South Sea a venit în 1720, după un război între Anglia şi Spania. Acţionarii South Sea au început să-şi vândă participaţiile, însă cei din interior s-au descotorosit de acțiuni înainte de prăbușire.

În numai câteva luni, pe parcursul anului 1720, preţul acţiunilor South Sea a scăzut dramatic, de zece ori, până la 150 de lire sterline. Însuşi Isaac Newton şi-a vândut acţiunile în pierdere. A pierdut atunci fabuloasa sumă de 20.000 de lire sterline. Newton avea să recunoască mai târziu că nu reuşise să prevadă nebunia oamenilor.

Populaţia a cerut Parlamentului să acţioneze. Investigaţia care a avut loc a identificat un număr de persoane care au fost implicate în fraude. Printre aceştia se aflau chiar regele George I, împreună cu două amante de-ale sale, un membru al guvernului şi chiar ministrul de Finanţe. De altfel, şeful Finanţelor a fost întemniţat.

Economia Marii Britanii a fost puternic afectată şi nu şi-a revenit decât un secol mai târziu. Generaţii întregi au fost afectate de ceea ce a rămas în istorie drept „bula South Sea”.

Chiar şi după acest mare scandal, compania South Sea a mai rezistat o vreme. Nu se mai ocupa de comerţ, ci de gestionarea datoriilor guvernului. Şi a făcut asta până la jumătatea secolului al XIX-lea.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri