Lupta oamenilor politici cu gramatica. Mulţi aleşi nu ştiu să se exprime corect în limba română

Când au fost făcute apelurile la 112 prin care a fost chemată ambulanța la clinică

Daniel Băluță și-a depus candidatura la Capitală. Sorin Grindeanu, absent de la eveniment

Ceață densă în mai multe județe. Vreme frumoasă la munte și temperaturi scăzute la câmpie. Ce anunță ANM pentru săptămâna viitoare

Clinica stomatologică unde a murit fetița de 2 ani susține că unitatea unde se făcea sedare profundă „avea autorizațiile necesare”

Fenomen îngrijorător în școlile din România: elevi înarmați la cursuri. Psihologii spun că părinții trebuie să fie atenți la schimbări

Postul Crăciunului, un lux pentru mulți dintre români. Produsele sunt mai scumpe

Medic ATI, despre cazul fetiței moarte la dentist: Avea risc anestezic ridicat. Mai trebuie să lucrăm la pregătirea personalului

Care sunt cauzele creșterii prețului la motorină. „Mai avem puțin și stăm la coadă, că peste o săptămână se face 10 lei. N-are cum”

Un senator ales pe listele SOS e acuzat că a furat un rucsac în care erau 1.500 de lei și o tabletă

Prima declaraţie şi prima greşeală a lui Gigel Ştirbu. Şi aceasta cu puţin timp înainte de a ocupa scaunul de ministru al Culturii. I-a dat de furcă acuzativul pronumelui relativ CARE.

„Sunt extraordinar de mândru de numele meu şi mulţumesc părinţilor pentru numele CARE (n.r. corect: PE CARE) mi l-au dat”, a spus Gigel Ştirbu.

Declaraţia nu a rămas fără ecouri în spaţiul public, dar Gigel Ştirbu nu a părut intimidat. „Consider că nu trebuie să fiu deţinătorul a cel puţin două premii Nobel ca să deţin ministerul Culturii”, a mai spus politicianul.

Recordul acestei greşeli îl deţine de multă vreme primarul sectorului 5, Marian Vanghelie. Deşi nici în prezent nu ştie cum este corect să se exprime, edilul s-a amuzat la final de an pe seama poreclei primite după celebrul dezacord.

„Cei care nu aţi reuşit să vedeţi spectacolele lui CARE (n.r. corect: PE CARE) le face în lume puteţi să vedeţi ce a făcut la Sala Palatului”, a spus edilul.

Oamenii politici s-au luptat în discursurile lor şi cu adverbul DECÂT.

„Nu A EXISTAT (n.r. corect: AU EXISTAT) subiecte pe pagina de internet, a existat DECÂT (n.r. corect: DOAR) un mesaj care nu a fost postat, aşa cum s-a spus iniţial”, sună o declaraţie a ministrului Educaţiei, Remus Pricopie.

Un alt ministru, Daniel Chiţoiu, de la Finanţe, a avuz şi el probleme cu adverbul DECÂT: „Eu vreau să fac DECÂT (n.r. corect: DOAR) două precizări legate de alocările bugetare pentru domeniul Sănătăţii”.

Sensurile cuvintelor au fost alte capcane pentru oamenii politici. Vorbind despre repatrierea victimelor accidentului rutier din Muntenegru, din luna iunie, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a reuşit să facă un pleonasm rar întâlnit: „Vom efectua şi zborul cu trupurile neînsufleţite ale cadavrelor celor decedaţi”.

Unii senatori au fost vigilenţi la punctuaţie. O virgulă nelalocul ei a iscat o întreagă discuţie. „Ziua şcolii ardelene este o sărbătoare publică dedicată omagierii rolului fundamental, virgulă. Virgula de acolo nu are ce căuta”, a remarcat la un moment dat senatorul PDL Dumitru Oprea.

Replica preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, a venit imediat: „Sunt surprins că treceţi cu uşurinţă. Ar merge şi o comisie de anchetă pentru cine a pus virgula asta”.

Rămâne de văzut dacă în 2014, unii vor reuşi să scape de greşelile din vorbire, iar alţii să le evite pe cele de scriere.