Un bărbat şi o femeie din Capitală sunt acuzaţi de trafic de minori, pornografie infantilă, act sexual cu un minor, şantaj, violarea vieţii private şi inducerea în eroare a organelor judiciare, după ce ar fi recrutat o fată de 16 ani pentru prostituţie şi realizare de materiale pornografice, conform Agerpres.
Procurorii DIICOT împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară au efectuat, duminică, percheziţii la domiciliile celor două persoane vizate de anchetă, de unde au fost ridicate cinci telefoane mobile, un laptop, o tabletă, un memory stick, șapte cartele SIM şi înscrisuri cu valoare probatorie în cauză, precum şi două ceasuri, în valoare de aproximativ 20.000 de lire sterline.
Potrivit DIICOT, în perioada noiembrie 2019 - aprilie 2020, un bărbat şi o femeie au recrutat o minoră de 16 ani pentru a o obliga să practice prostituţie şi să apară în materiale pornografice în beneficiul lor.
Bărbatul, în vârstă de 50 ani, profitând de situaţia financiară şi familială problematică a minorei, a indus-o în eroare, promiţându-i că îi va oferi ei şi mamei sale o viaţă lipsită de griji materiale.
Iniţial, pentru a-i câştiga încrederea, bărbatul s-a prezentat ca fiind un prosper şi potent om de afaceri cu relaţii în rândul unor persoane cunoscute în showbizul românesc. Acesta i-a spus că-i oferă un loc de muncă la una dintre firmele pe care le administrează, precum şi un apartament închiriat unde fata să poată locui cu mama ei în condiţii decente.
Toate aceste favoruri au urmărit de fapt ca victima să accepte să întreţină relaţii sexuale cu el, iar ulterior să se prostitueze în beneficiul său patrimonial, potrivit procurorilor.
Profitând de starea de dependenţă pe care au indus-o victimei, cei doi au determinat-o să realizeze fotografii şi filmări, în care avea un comportament sexual explicit, pe care ulterior le-au stocat digital şi le-au distribuit prin intermediul unor aplicaţii mobile de internet unor diverse persoane.
De asemenea, pentru a controla permanent activităţile minorei, bărbatul a montat, fără drept, un sistem de supraveghere video, pe care l-a ascuns în apartamentul oferit în chirie acesteia şi mamei sale.
"Elocvent este faptul că cei doi au creat un mecanism perfid de constrângere morală a victimei, determinând o presiune psihică constantă şi intensă asupra acesteia pentru a o determina să rămână în permanenţă în sfera de influenţă a bărbatului, cu care să continue relaţia, dar în acelaşi timp să fie dispusă să întreţină raporturi şi acte sexuale cu diferite persoane, precum şi în scopul obţinerii unor sume de bani din activitatea de prostituţie pe care minora urma să o întreprindă în beneficiul său", spun procurorii.
Astfel, cei doi au ameninţat victima atât în mod direct, cât şi prin intermediul unor conturi false pe care le-au creat pe diverse aplicaţii de socializare, că în cazul în care minora nu va presta serviciile sexuale solicitate, atât ea, cât şi mama ei vor fi evacuate din apartament, nu va mai fi susţinută financiar iar materialele pornografice pe care le deţineau cu ea urmau să fie prezentate în public.
"Inventivitatea infracţională a celor doi s-a manifestat inclusiv prin crearea unui personaj imaginar care a contactat-o în mediul online pe minoră pentru a-i propune întreţinerea de relaţii sexuale contra cost şi care ulterior a devenit o formă de şantajare a acesteia, prin intermediul său fiindu-i transmise diverse mesaje de ameninţare. În realitate, bărbatul încerca în acest mod să se asigure de faptul că minora nu va încerca să presteze eventuale servicii sexuale fără acordul său. Ulterior, pentru a-i determina o stare de vădită temere, acesta i-a comunicat că l-a ucis pe cel care ar fi încercat să o şantajeze, minora devenind în acest mod «complicele» său la comiterea faptei de omor. Pentru a continua presiunea psihică asupra acesteia, au creat un alt personaj imaginar care s-a prezentat a fi sora celui «ucis» şi care i-a solicitat victimei să se supună celor doi, în caz contrar urmând a sesiza organele de urmărire penală cu privire la implicarea ei în comiterea faptei de omor imaginare", explică DIICOT.
În condiţiile în care copilul a refuzat să se mai conformeze cererilor lor, în cursul lunilor martie şi aprilie 2020, bărbatul și femeia au distribuit, prin intermediul aplicaţiilor mobile de comunicare prin internet, materialele pornografice în care apărea, atât unor colegi de liceu, cât şi dirigintei victimei, folosind inclusiv adresa de e-mail a liceului la care mergea fata.
DIICOT menţionează faptul că minora nu i-a precizat mamei sale sursa banilor folosiți la plata chiriei apartamentului unde urmau să locuiască, menţionându-i că aceştia provin din activităţi de make-up pe care ea le desfăşura.
Ulterior, bărbatul, pentru a duce în eroare anchetatorii privitor la gravitatea faptelor comise, a formulat o plângere penală împotriva minorei şi mamei sale, știind că faptele sesizate nu sunt reale. Scopul era de fapt să recupereze telefonul mobil al victimei, pe care acesta i-l oferise cadou, dar pe care erau stocate probe incriminatoare.
Odată cu sesizarea şi ulterior în cursul procesului penal, bărbatul a prezentat în faţa organelor judiciare probe neadevărate. Concret, a falsificat şi trunchiat conţinutul conversaţiilor (mesajelor text) pe care le-a purtat cu fata, pentru a susţine sesizarea mincinoasă făcută de el, şi a ticluit probe nereale, inventând ideea că persoane din anturajul victimei ar fi știut de sesizarea penală formulată de el împotriva minorei.
Redactor: Alexandru Costea
