Ministerul Mediului neagă că ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă în localităţi din Prahova şi că ar fi ignorat avertismente referitoare la situaţia de la Paltinu, susţinând că Exploatare Sistem Zonal Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută „ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”. Instituţia precizează şi că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie „nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”.
„Afirmaţiile apărute în presă, potrivit cărora ministerul ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă şi ar fi ignorat avertismente, sunt false. Ba mai mult, reprezentanţii ministerului Mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe şedinţe tehnice şi au primit asigurări de la toate autorităţile din subordine de la nivel local că nu există riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă. ESZ Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Staţiei Voila”, transmite joi dimineaţă Ministerul Mediului, dând asigurări că va continua să prezinte public toate documentele relevante
Totodată, aminteşte că a dispus verificări prin Corpul de Control pentru a clarifica responsabilităţile care au condus la această situaţie.
Instituţia face referire la minuta întâlnirii tehnice din 22 octombrie 2025, despre care afirmă că este minuta unei întâlniri desfăşurate la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău–Ialomiţa, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiştii firmei de scafandri şi operatorul de apă ESZ Prahova, în care „specialiştii au constatat că lucrările de remediere la GF2 (golirea de fund 2 - n.r.) pot determina, temporar, o creştere a turbidităţii în apa brută care ajunge la Staţia de Tratare Voila”.
Conform ministerului, „în niciun moment, operatorul ESZ Prahova, singura instituţie care tratează apa pentru consum, nu a informat participanţii şi nu a transmis MMAP că o astfel de creştere a turbidităţii ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”.
„Deşi avea obligaţia legală şi profesională de a anunţa orice situaţie care pune în pericol continuitatea tratării apei, ESZ Prahova: nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie (rezerve, acumulări tampon, surse alternative)”, susţine Ministerul Mediului, care respinge afirmaţiile potrivit cărora „ştia” că populaţia va rămâne fără apă .
Documentul din 22 octombrie nu conţine nicio avertizare, observaţie sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei în caz de creştere a turbidităţii, deşi este singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare, explică Ministerul Mediului.
De asemenea, instituţia face referire la un alt document, Hotărârea nr. 9 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, din 6 noiembrie, despre care spune că menţionează strict „riscul operaţional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025”.
„Hotărârea nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare. CJSU a recunoscut o situaţie GENERATOARE de urgenţă, legată exclusiv de: imposibilitatea intervenţiei tehnice la GF2, riscul pentru siguranţa barajului dacă lucrările nu se fac, obligativitatea reparării instalaţiei avariate. Acest document nu precizează că ESZ Prahova ar fi avertizat sau ar fi solicitat vreo măsură privind riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă potabilă”, argumentează ministerul.
Conform instituţiei, operatorul de apă ESZ Prahova avea obligaţia legală şi contractuală de a menţine rezerve minime de apă (BAC-ul nefuncţional din 2017), de a raporta imediat orice limită tehnologică a staţiei, de a evalua impactul turbidităţii asupra procesului de tratare, de a informa MMAP, ANAR şi autorităţile locale în cazul unei posibile întreruperi şi de a activa surse alternative.
„Niciuna dintre aceste obligaţii nu a fost îndeplinită”, conchide Ministerul Mediului.
Citește și: Documentul care arată că Apele Române și ESZ Prahova știau că vor fi probleme cu apa, dar nu au luat măsuri
Editor : A.C.
