Miting cu incidente la București. Protestul, generat de organismele modificate genetic
Unii specialiști spun că organismele modificate genetic au un efect nefast asupra sănătăţii oamenilor, chiar dacă nu sunt consumate direct, ci de animalele care, în cele din urmă, ajung în galantare; alţii spun că nu există niciun pericol.
Actualizare 16.00. Unul dintre participanții la protestul din Capitală s-a îmbrâncit cu poliția.
Digi 24 îşi propune astăzi să dezbată acest subiect, să vă prezinte argumentele pro şi contra asupra cultivării şi consumării acestor plante.
Singurul organism modificat genetic autorizat pentru cultivare în România este porumbul. Soiul autorizat este rezistent la atacul unor dăunătoare, dar numărul hectarelor cultivate scade de la an la an. România are însă o istorie relativ lungă în cultivarea organismelor modificate genetic.
Primele culturi de plante modificate genetic au fost introduse în Romania în 1998. Este vorba despre 14 varietăţi de soia. Cifre oficiale arată că fermierii români au cultivat în 2006 peste 137 de mii de hectare cu soia modificată genetic. Culturile au fost însă interzise un an mai târziu, când România a devenit membră a Uniunii Europene. Totuşi, în acelaşi an, autorităţile europene, şi apoi cele române, au aprobat pentru cultivare un soi de porumb modificat genetic, rezistent la dăunătoare. Interesul fermierilor români pentru această cultură a fost însă de scurtă durată.
Suprafeţele cultivate cu porumb modificat genetic au scăzut de la an la an, începând din 2008. Iar asta pentru că dăunătorul pentru care acest tip de porumb apare doar sporadic în România, potrivit specialiştilor, deci folosirea unei astffel de culturi devine inutilă.
Acum, agricultorii români cer din nou Guvernului să aprobe culturile de soia modificată genetic. Costurile pentru un hectar cultivat cu acest soi sunt la jumătate, iar asta ar putea duce la dublarea producţiei de soia, spun agricultorii.
Culturi de soia modificată genetic
2004: 5.523 hectare
2005: 87.600 hectare
2006: 137.275 hectare
Evoluţia culturilor de porumb modificat genetic
2007: 321 hectare
2008: 7.147 hectare
2009: 3.244 hectare
2010: 823 hectare
2011: 588 hectare
2012: 218 hectare
Monsanto, o companie controversată
Gigantul american Monsanto, specializat în producţia de seminţe modificate genetic, susţine că acestea sunt viitorul agriculturii, într-o lume cu tot mai multe guri de hrănit. Compania are o cifră de afaceri de miliarde de dolari. În Uniunea Europeană, corporaţia nu poate vinde, momentan, decât produse convenţionale, deoarece nu s-a ajuns la un acord pentru cultivarea acestor tipuri de plante pe teritoriul comunitar.
Monsanto are o istorie de peste o sută de ani. Iniţial fabrica detergenţi şi insecticide, printre care şi celebrul DDT, dar şi agentul Orange, gaz toxic folosit de trupele americane în Vietnam. După anul 2000, Monsanto a devenit lider mondial în producţia de seminţe modificate genetic. Compania susţine că aceste plante sunt absolut necesare, pentru că foametea face ravagii în lume.
„Nu cred că este o tehnologie care va salva Africa, dar cred că ne oferă posibilitatea de a dubla recoltele, în următorii ani”, susține Hugh Grant, CEO Monsanto.
Organismele modificate genetic rezistă la anumite erbicide sau pesticide şi sunt uşor de întreţinut. Ecologiştii spun însă că sunt nocive pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.
Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale se plâng şi de faptul că studiile sunt aproape imposibil de realizat.
„Licenţele tehnologice deţinute de Monsanto şi de alte companii pentru produsele lor biotehnologice nu le permit cercetătorilor să aibă acces legal la seminţe şi să le testeze. De asemenea, nu sunt bani pentru studii privind impactul asupra sănătăţii pe termen lung”, consideră Wenonah Hauter, de la organizaţia Food&Water Watch.
Monsanto este acuzată că obligă fermierii să cumpere în fiecare an seminţe şi percepe anual taxe de la agricultorii de pe alte continente. Grupul se bucură însă de sprijinul administraţiei de la Washington. În schimb, Uniunea Europeană a fost reticentă în ceea ce priveşte introducerea pe scară largă a organismelor modificate genetic. Totuşi, autorităţile de la Bruxelles negociază un acord comercial cu Washington-ul, care ar putea relaxa şi restrictiile din acest domeniu. Pe teritoriul Uniunii este autorizată cultura a numai două plante modificate genetic: un soi de cartof şi unul de porumb.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
