MOTIVAREA DECIZIEI DE CONDAMNARE. Instanța supremă: Adrian Năstase, un exemplu negativ

În acest dosar, Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare.

Motivarea este un document tehnic, în care sunt detaliate punct cu punct acuzațiile aduse lui Năstase.

Judecătorii au stabilit că Adrian Năstase este un exemplu negativ pentru modul în care era folosită experiența politică la acel moment.

„Influenţa reală a inculpatului Năstase Adrian asupra coinculpaţilor carel-au sprijinit în săvârşirea infracţiunii pentru care a fost cercetat rezultă şi din aceea că inculpatul era o personalitate marcantă a vieţii politice româneşti, ocupând diverse funcţii de demnitate publică. Este cert că inculpatul avea la vremea aceea autoritate şi influenţă asupra celorlalţi inculpaţi, conferită, în principal, de faptul că era preşedintele PSD, partidul de guvernământ de la acea dată, dar, în acelaşi timp, era şi primul-ministru al României”, se arată în documentul judecătorilor.

Situația prezentată de procurori este complet acoperită de probe și de declarațiile martorilor audiați în acest dosar, se mai arată în motivare.

„Deşi inculpatul Năstase Adrian a susţinut că prezenta cauză reprezintă un proces politic în care nu există probe directe (şi că această afirmaţie o face chiar completul de judecată în motivarea hotărârii pronunţată în primă instanţă), care să-l încrimineze, că acuzaţiile ce i se aduc nu sunt susţinute de fapte şi că întreg actul de inculpare, precum şi hotărârea primei instanţe reprezintă doar retorică, cu toate acestea, instanţa de recurs reţine că acesta se face vinovat de săvârşirea infracţiunii ce i se impută”, scriu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, în motivarea deciziei din 20 iunie.

Instanţa de recurs a constatat că, prima instanţă a procedat corect atunci când, în opinie majoritară, a prezentat, în rezumat, circuitul banilor implicaţi în acţiunea "Trofeul Calităţii" şi a evidenţiat legăturile dintre ceilalţi inculpaţi şi inculpatul Năstase Adrian, apreciind că, o afacere deo asemenea amploare nu putea fi cu totul autonomă, lipsită de orice conexiune cu principalul său beneficiar, cu atât mai mult cu cât, unii dintre cei implicaţi se aflau, în mod cert, în sfera de influenţă a acestuia, direct sau indirect.

„În aceste condiţii, se pune întrebarea dacă o finanţare de o asemenea amploare a constituit exclusiv o iniţiativă a inculpaţilor implicaţi, de care inculpatul Năstase Adrian a fost cu totul străin.Este de neconceput ca mai multe persoane să acţioneze concertat în beneficiul alteia - cu care nu se află în relaţii apropiate sau de prietenie - fără ştirea acesteia, persoană care, prin ipoteză, nu doar că nu a determinat conduita celorlalţi, dar nici nu a aflat vreodată despre <binele> care i s-a făcut cu forţa”, se arată în document.

Potrivit judecătorilor, „din probatoriul administrat în cauză a rezultat însă că, pe lângă veniturile declarate oficial, inculpatul Năstase a beneficiat, numai de pe urma activităţii infracţionale ce face obiectul cauzei, de o finanţare suplimentară ilegală în sumă de 33.756.697.278 ROL. În urma activităţii infracţionale ce face obiectul prezentei cauze, inculpatul Năstase a beneficiat de venituri ilegale pentru campania sa electorală de aproape 4 ori mai mari decât cele declarate oficial (adică 859.014 euro faţă de 217.067 euro)”, au mai stablit judecătorii.

Judecătorii instanței supreme mai arată că „finanţarea ilegală a campaniei electorale prezidenţiale a inculpatului Năstase Adrian în anul 2004 a fost o consecinţă directă a influenţei pe care acesta şi-a exercitat-o în calitate de preşedinte al celui mai mare partid din România, aflat la putere ca şi prim-ministru şi cu şanse mari să acceadă la cea mai înaltă demnitate a statului român”.

Judecătorii au stabilit că, în condiţiile în care toate persoanele implicate ştiau că acţionează ilegal, săvârşind mai multe infracţiuni pentru a-şi duce planul la îndeplinire, ele nu au acționat dezinteresat„ci pentru că aveau convingerea că, la rândul lor, după obţinerea demnităţii în stat, pentru care inculpatul Năstase Adrian a candidat, vor fi beneficiarii exclusivi sau măcar majoritari ai faptelorlor”.

Instanţa a apreciat că modalitatea de executare a pedepsei, în regim de detenţie, este „singura aptă să asigure îndreptarea atitudinii lui Adrian Năstase faţă de comiterea de infracţiuni, întărind percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acţioneze cu fermitate şi să realizeze un act de justiţie”.

„A fost trimis în judecată în calitate de președinte al partidului, nu calitatea sa de prim-ministru ar fi fost pusă în discuție. Niciun om nu este condamnat ca să fie un exemplu, ci este comnadat pt o faptă săvârșită și dovedită. Din moment ce judecătorii Fondului nu au probe directe care să-l incrimineze pe Adrian Năstase, nu cred că această decizie a putut suplini lipsa de probe ce caracterizează acest dosar”, a afirmat Lucian Bolcaș, fost avocat al lui Năstase.

Acesta a afirmat că Adrian Năstase și avocații săi pot face plângere împotriva statului român, la CEDO, pentru violarea unor drepturi fundamentale ale omului, fiind vorba despre dreptul la un proces echitabil.