Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 24 iunie Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre puținele sărbători dedicate nașterii unui sfânt și, totodată, una dintre cele mai importante zile cu cruce roșie din calendarul ortodox. Considerat Înaintemergătorul Domnului, acesta a pregătit poporul pentru venirea lui Iisus Hristos, propovăduind pocăința și botezul în apele Iordanului.
Cu o semnificație aparte pentru credincioși, sărbătoarea este marcată în întreaga țară prin participarea la slujbele religioase, dar și prin tradiții și obiceiuri populare păstrate de-a lungul generațiilor.
Sfântul Ioan Botezătorul 2026: Cele mai importante obiceiuri ale zilei
„În această zi cu o profundă semnificație religioasă, credincioșii sunt îndemnați să participe la Sfânta Liturghie și să se roage pentru sănătate, liniște sufletească și sprijin în momentele dificile. Potrivit tradiției creștine, rugăciunea rostită cu credință și nădejde are o putere aparte, iar ajutorul divin vine către cei care își păstrează deschiderea sufletească și încrederea în Dumnezeu. De asemenea, persoanele care trec prin încercări, suferă de boli sau își doresc să devină părinți sunt încurajate să își păstreze credința, considerată o sursă de întărire și de sprijin spiritual.
Pomana, un gest de milostenie păstrat în tradiția populară
Sărbătoarea este marcată și prin pomenirea celor vii și a celor trecuți la cele veșnice, numeroși credincioși ducând la biserică pomelnice pentru a fi pomeniți în cadrul slujbelor. Acest obicei este considerat o expresie a recunoștinței, a comuniunii spirituale și a speranței în viața de apoi. În multe zone ale țării, oamenii respectă tradiția de a împărți de pomană colaci, fructe, apă sau alte alimente simple. În credința populară, acest act de generozitate reprezintă atât o modalitate de cinstire a memoriei celor adormiți, cât și o dovadă de grijă față de cei din jur.
Obiceiul este întâlnit mai ales în comunitățile rurale, unde practicile religioase se împletesc cu tradiții locale vechi, transmise din generație în generație. Chiar dacă nu constituie o obligație impusă de biserică, oferirea pomenii continuă să fie un simbol al solidarității și al legăturii dintre membrii comunității. În același timp, Sfântul Ioan Botezătorul este privit de credincioși drept un model al pocăinței și al curățirii sufletești. Mulți oameni îi adresează rugăciuni în această zi, cerând ocrotire, liniște sufletească și ajutor pentru depășirea dificultăților, fie ele trupești sau sufletești.” , a explicat pentru Digi24.ro Marius Oblu
Conform tradițiilor populare din anumite zone ale țării, în special în Moldova și Maramureș, în ziua Nașterii Sfântul Ioan Botezătorul se păstrează obiceiul ca oamenii să meargă la izvoare, fântâni sau ape curgătoare. Acolo aduc flori și aprind lumânări, rostind rugăciuni pentru sănătatea familiei, liniște sufletească și protecția gospodăriei.
Ce nu este bine să faci pe 24 iunie
„Pe lângă semnificația religioasă a zilei de 24 iunie, când este sărbătorită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, în tradiția populară s-au păstrat numeroase credințe și obiceiuri asociate Sânzienelor.
Una dintre vechile rânduieli spune că fructele de sezon nu ar trebui consumate înainte de a fi împărțite de pomană pentru sufletele celor adormiți. Potrivit obiceiului, oamenii se pot bucura de roadele noului an abia după acest gest de milostenie. De asemenea, pentru că sărbătoarea este marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie, mulți credincioși aleg să evite activitățile gospodărești și muncile agricole. Spălatul rufelor, cusutul, lucrul la câmp sau alte treburi casnice sunt considerate nepotrivite în această zi, ca semn de respect față de importanța sărbătorii.”, a adăugat preotul
În credința populară există și superstiția potrivit căreia florile nu ar trebui rupte din grădină de Sânziene. În imaginarul tradițional, Sânzienele sunt ființe mitice asociate cu forțele benefice ale naturii, iar tulburarea lor ar putea aduce ghinion, necazuri sau probleme de sănătate în gospodărie.”, a mai precizat părintele.
Superstiții și ritualuri în noaptea de Sânziene
Noaptea de 23 spre 24 iunie este asociată, în tradiția populară românească, sărbătorii Sânzienelor. În aceeași zi, biserica ortodoxă prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre puținele sărbători dedicate nașterii unui sfânt.
De-a lungul timpului, cele două momente s-au suprapus în conștiința populară, iar în jurul datei de 24 iunie s-au păstrat numeroase obiceiuri și credințe legate de iubire, noroc și fertilitate. Unul dintre cele mai cunoscute ritualuri este cel al coronițelor împletite din flori de sânziene. Fetele nemăritate culeg florile galbene și le transformă în cununi pe care le aruncă pe acoperișul casei. Potrivit tradiției, dacă acestea rămân agățate, este semn că își vor întâlni ursitul sau că se vor căsători în viitorul apropiat.
Tot în noaptea de Sânziene, coronițele sunt așezate la porți, la ferestre ori sub pernă, fiind considerate simboluri ale norocului și prosperității. În unele zone ale țării, oamenii cred că acestea au rol protector și pot feri gospodăria de rele. Sărbătoarea este marcată și prin dansuri și ceremonii tradiționale păstrate în diferite regiuni. Tinere îmbrăcate în alb, împodobite cu flori de câmp, participă la manifestări simbolice dedicate belșugului, dragostei și rodniciei pământului, obiceiuri care își au originea în vechi credințe populare.
Editor : M.C.
