Exclusiv „Natura cu frumusețile ei”, „Familia” sau „Doza de râs”. Cum se răspândesc rapid informațiile false pe pagini de pe rețelele sociale
O informație falsă, repetată de zeci sau chiar sute de ori, poate ajunge să pară adevărată. Postări care par să vină din surse diferite au de fapt texte identice, uneori chiar și cu greșeli identice. Se multiplică la infinit și într-un interval de timp foarte scurt. Unele pagini strâng mai întâi audiență cu divertisment sau conținut religios, apoi brusc își schimbă numele și încep să distribuie conținut politic.
„Șoc”, „groază”, „detalii de ultimă oră” - sunt cuvinte și expresii folosite să atragă un click. Este ceea ce specialiștii numesc clickbait, adică mesaje cu caracter senzațional, create pentru a stârni curiozitatea. În spatele unor postări aparent banale se pot ascunde rețele întregi de pagini, cu scopuri diferite. Specialiștii spun că unele urmăresc câștiguri din publicitate. Altele încearcă să amplifice o narațiune și să influențeze percepția publicului.
Matei Vrabie, manager de programe Funky Citizens: „Noi am observat că un mesaj simplu, care poate, să zicem, la final are «detalii în primul comentariu» sau «detalii de ultimă oră. Șoc! Groază», lucruri care deja trigger-uiesc publicul când se uită la ele, noi încercăm să mergem puțin mai departe și atunci când găsim un mesaj de genul, putem să descoperim și rețeaua”.
Specialiștii urmăresc astfel de indicii. Ei vorbesc și despre „trigger”, un stimul care provoacă o reacție emoțională imediată și îi determină pe utilizatori să deschidă sau să distribuie o postare.
Matei Vrabie, manager de programe Funky Citizens: „Undeva la 600.000 de postări noi analizăm la două săptămâni, și jumătate dintre ele, aproximativ jumătate sau, uneori, chiar mai mult de jumătate dintre aceste postări sunt identice, adică au același text, nu schimbă nici măcar o virgulă”.
Isabella Neagu - jurnalist Digi24: Iată cum funcționează în practică: În timpul summitului de la Ankara, acest mesaj cu textul „De ce mai apărăm Europa? Trump lansează cel mai dur atac la adresa aliaților NATO” a apărut, însoțit de o poză cu Donald Trump, pe o pagină de Facebook. Dacă o căutăm însă mai departe, găsim același text publicat de zeci de pagini într-un interval de câteva minute. Se schimbă însă numele paginii. Vedem denumiri precum „Natura cu frumusețile ei”, „Familia” sau „Doza de râs”, dar mesajul rămâne același. Pentru cel care vede postarea poate apărea impresia că informația este confirmată din mai multe surse. În realitate, vedem același mesaj multiplicat.
Mihai Vacariu - coordonator Centrul de Informare Strategică și Combatere a Dezinformării Strategius: „Trebuie să vedem ce se ascunde în spatele acestor narațiuni, unde trebuie să ajungă aceste narațiuni și ce sentimente sau emoții să genereze pentru a genera ulterior un anumit comportament”.
Cantitatea contează. Specialiștii spun că sute de postări publicate într-un interval foarte scurt pot amplifica artificial un subiect. Ei descriu acest fenomen prin termenul „overflow”.
Matei Vrabie, manager de programe Funky Citizens: „Când postezi 200, 300 de postări într-un interval foarte scurt, tu beneficiezi în momentul respectiv de un «overflow». Și conținutul respectiv este amplificat artificial și ajunge în feed-ul mai multor oameni. De aceea, când ne uităm și la paginile respective, au milioane de urmăritori, au foarte multe aprecieri, foarte multe distribuiri”.
Mecanismul manipulării nu se oprește însă la numărul postărilor. Emoția joacă un rol la fel de important.
Mihai Vacariu - coordonator Centrul de Informare Strategică și Combatere a Dezinformării Strategius: „De exemplu, la frică, se renunță la rațiune și intră mintea în sistem de supraviețuire. Atunci ăla devine adevărul, ce te face pe tine să supraviețuiești, nu ce te face pe tine să gândești rațional. A doua chestiune foarte importantă: acum 20 de ani, ce făceam? Făceam sondaje de opinie, făceam focus-group-uri, ca să anticipăm un comportament. Acum, cu rețelele sociale, s-a trecut la nivelul următor, cu algoritmi și cu manipulare/ stimulare a emoțiilor generăm comportamente. Acum îl bagi într-un grup, îl bagi într-o identitate, îi furnizezi o identitate, și atunci îl manipulezi foarte ușor”.
Citește și Debitul Dunării, subiect de fake news pe rețelele sociale: „A secat, așa spune propaganda proeuropeană”. Explicații de la Apele Române
Aceste rețele pot genera venituri prin traficul pe care îl aduc către diferite site-uri, dar pot fi folosite și pentru răspândirea rapidă a unor narațiuni către un public cât mai numeros. Iar o pagină care astăzi publică rețete, mesaje religioase sau conținut de divertisment poate arăta cu totul diferit peste câteva luni. Unele pagini își schimbă repetat numele și, odată cu el, tipul de conținut distribuit.
Matei Vrabie, manager de programe Funky Citizens: „Putem avea schimbări de 20, 30, 40 de ori în ultimii ani. Lucrul ăsta ne demonstrează că pagini care nu au treabă cu politica, pagini, să zicem, religioase, pagini de divertisment, pagini care, în mod normal, creează conținut de entertainment și engagement, ajung la un moment dat să publice anumite citate sau anumite spețe care se întâmplă în România, cu spectru politic”.
Când publicul există deja și este și fidel, se schimbă și mesajul. Specialiștii numesc acest moment „switch”, adică schimbarea bruscă a temei paginii și a tipului de conținut promovat.
Matei Vrabie, manager de programe Funky Citizens: „Atunci ne dăm seama că audiența a fost creată pe un anumit subiect, dar la un moment dat s-a făcut un «switch», s-a apăsat un buton și astfel se schimbă narativa”.
Există însă și semnale care pot ridica semne de întrebare pentru utilizatori.
Mihai Vacariu - coordonator Centrul de Informare Strategică și Combatere a Dezinformării Strategius: „În primul rând, creștere foarte rapidă. Te uiți apoi la comentarii, la vizualizări și vezi că sunt de prin Asia, Turcia, pentru că sunt conturi plătite și acționează grupat. Tot ce devine foarte viral, într-un timp foarte scurt, trebuie pus sub semnul întrebării”.
Combaterea dezinformării în Republica Moldova
În Republica Moldova, identificarea acestor rețele face parte din activitatea unei instituții specializate în comunicare strategică și combaterea dezinformării.
Ana Revenco - director Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (STRATCOM) din Republica Moldova: „Specialiștii noștri urmăresc cum este construită și distribuită operațiunea ostilă. Folosirea coordonată a conturilor neautentice, plantarea mesajului pe platforme obscure, mutarea lui către presă aparent credibilă, clonarea identității și instituțiilor media, folosirea organizațiilor pseudocivice, micro-targetarea unor comunități, producerea de falsuri cu inteligența artificială, multe altele.
După identificare, stabilim actorii, infrastructura, publicul vizat și efectul urmărit. Alertăm instituțiile competente, formulăm opțiuni de răspuns, pregătim comunicarea publică”.
Pentru utilizator, totul poate începe cu o singură postare. În spatele ei pot exista alte zeci sau sute, cu același text și același mesaj. Iar rețelele se adaptează în mod rapid, urmărind subiectele aflate în atenția publicului. În trecut au exploatat narațiuni despre Vladimir Putin și planurile de război, dar și despre drona explodată în perimetrul portului Constanța.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
