Oana Hăineală şi Gheorghe Ivan, candidați la funcția de procuror general al României

Oana Schmidt-Hăineală este membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din 2011, din partea parchetelor de pe lângă tribunale. Anterior, ea a lucrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, cu grad profesional de parchet de pe lângă curtea de apel.

De asemenea, Oana Schimdt-Hăineală a fost vicepreşedinte al CSM în 2012 şi preşedinte în 2013. Mandatul de membru îi expiră în acest an.

Gheorghe Ivan a condus DNA Galaţi în perioada 2008 – 2013. În prezent ocupă funcția de procuror la Parchetul Înaltei Curţi.

Ministerul Justiţiei a declanşat, pe 17 februarie, procedura de selecţie pentru ocuparea funcţiei de procuror general, termenul limita pentru depunerea dosarelor fiind 16 martie.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a spus de mai multe ori, după declanşarea procedurii, că nu a primit nicio candidatură pentru funcţia de procuror general al României şi că îi roagă pe cei dedicaţi profesiei, care au integritate, viziune şi curaj, să facă un pas înainte şi să se înscrie, dând asigurări că vor fi şanse egale pentru toţi candidaţii.

Potrivit Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, numirea în funcţia de procuror general se face de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Pe lângă vechimea de 10 ani în funcţie, candidaţii trebuie să fi obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii cinci ani. Candidaţii trebuie de asemenea să aibă capacitatea de a organiza activitatea Ministerului Public, pentru o bună administrare a justiţiei, viziune managerială, experienţă profesională relevantă, capacitate decizională şi de asumare a răspunderii, capacitatea de gestionare a situaţiilor de criză, motivare şi capacitate de relaţionare şi comunicare.

La acestea se adaugă criterii de integritate, obiectivitate şi imparţialitate în exercitarea funcţiei, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură, respectarea standardelor de conduită conforme cu demnitatea şi onoarea profesiei şi absenţa oricărui conflict care ar putea dăuna interesului public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.