În fiecare an, la data de 21 mai, biserica ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două dintre cele mai apeciate personalități din istoria creștinismului. Recunoscuți ca „întocmai cu apostolii”, aceștia sunt cinstiți pentru rolul major pe care l-au avut în oficializarea și promovarea credinței creștine în Imperiul Roman.
În această zi, în multe dintre bisericile ortodoxe se săvârșesc Sfânta Liturghie și Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena, evenimente care marchează un moment solemn de rugăciune, recunoștință și reflecție spirituală pentru credincioși.
Cine au fost Sfinții Constantin și Elena
Sfântul Constantin cel Mare
Flavius Valerius Constantinus, cunoscut în istorie sub numele de Constantin cel Mare, a ocupat tronul imperial al Romei între anii 306 și 337. Personalitate marcantă, Împăratul Constantin este recunoscut în mod special pentru promulgarea Edictului de la Milano, în anul 313, act prin care creștinismul a fost legalizat, iar persecuțiile sistematice împotriva comunităților creștine din imperiu au fost oficial întrerupte. Acest moment a constituit un pas esențial în afirmarea publică a noii religii și în redefinirea raporturilor dintre stat și biserică.
În anul 325, Constantin a convocat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, un moment de cotitură pentru organizarea bisericii și pentru definirea învățăturilor fundamentale. Constantin a fost și fondatorul orașului Constantinopol (actualul Istanbul), care a devenit capitala Imperiului Roman de Răsărit și un centru major al creștinismului timp de peste un mileniu.
Sfânta Elena
Mama împăratului, Elena Augusta, a fost profund devotată credinței creștine. A devenit cunoscută în istorie pentru pelerinajul său în Țara Sfântă, unde, potrivit tradiției, a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Pentru acest act deosebit, biserica o cinstește ca pe o Sfântă, atribuindu-i un rol esențial în consolidarea religiei creștine.
Semnificația religioasă a sărbătorii din 21 mai
Sărbătoarea din 21 mai îi onorează pe cei doi sfinți pentru contribuția lor esențială la libertatea și răspândirea creștinismului. Sfinții Constantin și Elena sunt considerați egali cu apostolii, pentru că, prin faptele lor, au creat premisele unei Europe creștine și au influențat profund organizarea bisericii în forma sa actuală.
Ce recomandă preoții în ziua praznicului de Constantin și Elena
„În ziua sărbătorii și cinstirii Sfinților Împărați Constantin și Elena, biserica recomandă să avem o atitudine creștină, să participăm la slujba creștină și să fim pomeniți la Sfânta Liturghie.
Este bine să trimitem un pomelnic la biserică și să ne gândim cu recunoștință la acești doi mari împărați care au schimbat cursul istoriei. Datorită lor, credința creștină a devenit și religie oficială de stat. Cinstirea Sfintei Cruci se datorează celor doi, iar Ei ne sunt nouă, oamenilor, modele de viețuire.”, a declarat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.
De Sfinții Constantin și Elena nu se muncește
„La marile sărbători este bine să fie timp de odihnă și de recunoștință față de Dumnezeu, pentru toate binecuvâtările Sale. Nu se muncesc treburi grele în gospodărie și nici pe câmp. Nimic din ceea ce lucrăm în ziua unui praznic bisericesc nu sporește.
Oamenii sunt îndemnați să participe la Sfânta Liturghie, însă dacă acest lucru nu este posibil chiar la fiecare sărbătoare, recomandarea mea este ca, pe durata slujbei din biserică, cei de acasă să aprindă o lumânare și să tămâie casa. Aceste obiceiuri aduc bucurie sufletului.”, a mai precizat Părintele Cazacu.
