PAȘAPORT DIPLOMATIC. Ambasadorul Marii Britanii: Lupta împotriva corupției salvează economia

Data actualizării: Data publicării:
paul brummell pasaport diplomatic

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord are la Bucureşti, de aproape un an, un ambasador nou. Paul Brummell a purtat o discuţie despre noile provocări mondiale şi despre problemele actuale ale României cu producătorul emisiunii „Paşaport diplomatic”, Cristina Cileacu. S-a referit inclusiv la lupta anticorupție și la deficiențele din infrastructură, spunând că speră ca firmele britanice să aibă posibilitatea de a participa la punerea în practică a noului Masterplan pentru transport.

Cristina Cileacu: Domnule ambasador, acum aproape un an, când ne-am cunoscut, îmi spuneaţi că aţi învăţat limba română şi cu ajutorul emisiunii "Paşaport diplomatic". Iar acum aţi ales să oferiţi un interviu pentru această emisiune în limba română...

Paul Brummell: Da! Mulţumesc foarte mult, este o plăcere şi scuzaţi dacă o să fac greşeli de gramatică!

Cristina Cileacu: Apreciem foarte mult. Nu sunteţi singurul britanic care apreciază foarte mult România. Recent a fost o vizită a Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales, în Transilvania, nu este prima oară când vine. Puteţi să ne faceţi un rezumat al acestei vizite?

Paul Brummell: Da, a fost o vizită privată, dar a demonstrat din nou că Alteţa Sa Regală apreciază foarte mult România. Iubeşte România! Şi s-a întâlnit aici, la Bucureşti, cu preşedintele Iohannis. Au avut o discuţie foarte bună şi foarte frumoasă. Au subliniat importanţa naturii în România şi importanţa păstrării tradiţiilor şi a clădirilor frumoase din Transilvania, dar şi din altă parte din România.

Cristina Cileacu: Spuneţi-mi, vă rog, în afară de acest domeniu, putem face un top 3 al celor mai importante domenii în care Marea Britanie şi România colaborează cu succes?

Paul Brummell: Da, bineînţeles. Aş spune că unul dintre domenii este securitatea. Avem o colaborare foarte bună, foarte productivă în acest domeniu. Recent a vizitat România ministrul Apărării din Marea Britanie, Michael Fallon. A discutat cu domnul preşedinte, domnul prim-ministru şi domnul ministru al Apărării despre dezvoltarea colaborării noastre, inclusiv despre exerciţii comune între cele două armate ale ţărilor noastre. A doua colaborare, aş spune, este în domeniul prosperităţii. Ambasada britanică promovează şi sprijină firme britanice care vor să facă afaceri aici, în România. Am fost mândru că am găzduit, acum trei luni, cea mai mare delegaţie comercială de după Revoluţie. Practic, 50 de firme britanice, din domenii precum energie, transport şi mediu înconjurător au venit aici. Al treilea domeniu de colaborare... Aş spune contactele personale. Am sărbătorit Ziua Naţională, Ziua Reginei, unde am găzduit expoziţie inedită, "Portrete din Londra", am adus în România o expoziţie foarte frumoasă realizată de fotograful Ion Paciu. Am vizitat personal această expoziţie la Muzeul Horniman, de la Londra, şi am vrut să aduc această expoziţie şi la Bucureşti. Pentru că scopul expoziţiei este de a arăta poveştile de succes din comunitatea română de la Londra, o comunitate în creştere. Eu cred că aceste legături personale sunt foarte importante.

Cristina Cileacu: România are o instituţie care s-a remarcat în lupta anti-corupţie. Se numeşte DNA şi recent s-a înregistrat o premieră în istoria noastră: premierul în funcţie, domnul Victor Ponta, a fost pus sub urmărire penală. Cum s-ar proceda în Marea Britanie, dacă o astfel de situaţie ar apărea?

Paul Brummell: Bineînţeles, ca diplomat, nu pot să comentez în ceea ce priveşte cazurile unor indivizi. Dar pot să spun că atunci când România a intrat în UE, în 2007, a fost clar că, în aspectele legate de corupţie, situaţia din România nu era conformă la nivel european şi de aceea a fost înfiinţat mecanismul MCV. Şi eu cred că în acest an mecanismul a funcţionat foarte bine, s-au făcut multe progrese în România şi cred că instituţiile anticorupţie, inclusiv DNA şi ANI şi alte instituţii, au avut un rol foarte important şi pozitiv.

Cristina Cileacu: Cum va afecta, din punctul dumneavoastră de vedere, de diplomat străin, această situaţie, pe termen lung, imaginea României?

Paul Brummell: Eu cred că depinde de ce se va întâmpla în viitor. Dar cred că România o să continue lupta anticorupţie, dacă are rezultate bune, dacă România devine un loc unde investiţiile străine vor fi mai sigure, pentru ca investitorilor să nu le fie teamă că este un nivel ridicat de corupţie. Eu cred că viitorul României este unul pozitiv!

Cristina Cileacu: Premierul David Cameron a introdus în recentul Summit G7 pe agendă o discuţie exact despre corupţie, plecând de la cazul de corupţie uriaş din cadrul FIFA. Credeţi că Europa are în acest moment resurse să lupte împotriva acestui fenomen?

Paul Brummell: Cum David Cameron a spus, corupţia este o problemă globală, este o problemă şi pentru noi, şi în România, şi în Marea Britanie, şi peste tot. Şi domnul prim-ministru a spus: "Corupţia este un cancer" care reprezintă o ameninţare foarte mare pentru securitate. Deci, eu consider că lupta împotriva corupţiei nu reprezintă o cheltuială, o problemă pentru economiile noastre, dar reprezintă ceva care trebuie făcut pentru a salva economiile noastre.

Cristina Cileacu: În Marea Britanie există acum o idee cum că ţara ar fi bine să părăsească UE. Premierul David Cameron are diferite întâlniri cu şefi de stat, cu şefi de guverne ale ţărilor membre, pentru a vorbi despre noii termeni pe care UE ar trebui să-i îndeplinească, astfel încât Marea Britanie să facă în continuare parte din acest bloc comunitar. Despre ce anume este vorba, de ce a apărut această discuţie şi de ce este nevoie de termeni noi?

Paul Brummell: Punctul de vedere al prim-ministrului David Cameron şi al guvernului Marii Britanii este că UE a produs foarte multe rezultate pozitive. De exemplu, piaţa unică este ceva pozitiv şi din punctul de vedere al afacerilor, şi al cetăţenilor. Însă constatăm că poate fi şi mai bine. Noi credem că UE trebuie să fie reformată, trebuie să fie o uniune mai axată pe competitivitate în Europa. Trebuie să ajute toate ţările din Europa să crească economic. Şi constatăm că deciziile luate în Europa trebuie să fie luate mai aproape de cetăţenii din toate ţările, cu un rol mai larg pentru parlamentele naţionale şi cu decizii luate la nivel european numai când este absolut necesar.

Cristina Cileacu: Ce credeţi că s-ar întâmpla, dacă ar fi să facem un scenariu, cu UE în cazul în care cetăţenii Marii Britanii ar decide să părăsească Uniunea?

Paul Brummell: Eu sper că discuţiile între guvernul Marii Britanii şi partenerii europeni vor fi productive. Să recunoaştem, sunt alte ţări care cred că unele aspecte ale UE trebuie reformate. Prim-ministrul britanic, David Cameron, a avut o întâlnire în această săptămână cu preşedintele României, domnul Iohannis, la Bruxelles. Şi vor fi multe contacte şi discuţii cu partenerii europeni. Şi sper ca până la referendum, reformele la nivel european o să însemne că guvernul britanic va susţine o decizie să rămânem în UE.

Cristina Cileacu: Cât de mult ajută la negocierile pe care le duce acum premierul Cameron cu ceilalţi şefi de stat şi de guvern din Europa faptul că, de pildă, Marea Britanie refuză să primească acea "cotă parte" de imigranţi ilegali, care ajung în Europa din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu?

Paul Brummell: Marea Britanie a fost întotdeauna şi rămâne o "ţară a compasiunii". Suntem o democraţie multietnică, dar suntem şi o insulă mică şi de asta imigraţia trebuie să aibă limite, trebuie controlată. Constatăm că ce se întâmplă acum în Marea Mediterană reprezintă o serie de tragedii şi guvernul britanic ajută în această operaţiune la nivel european. Şi Marea Britanie este una dintre puţinele ţări care au alocat 1,7% din PIB pentru dezvoltarea, sprijinul acestora. Constatăm şi că, din păcate, această imigraţie prin Marea Mediterană este foarte des legată de criminalitatea organizată. Comunitatea internaţională trebuie să lupte cu aceşti infractori care pun în pericol mii de oameni foarte vulnerabili. Iar guvernul Marii Britanii este implicat în această operaţiune împotriva acestei criminalităţi organizate.

Cristina Cileacu: Există la nivelul Europei o creştere a partidelor extremiste în simpatia de care se bucură, pare să crească peste tot, mai puţin în Marea Britanie, unde nu au avut succesul pe care îl aşteptau în alegerile din acest an. Cum credeţi că va arăta Europa în condiţiile în care extremismul creşte şi numărul de imigranţi, de asemenea?

Paul Brummell: Eu cred că este important să nu se exagereze importanţa politică a partidelor extremiste. Ce am văzut în alegerile trecute din Marea Britanie este că votanţii, cetăţenii britanici nu votează pentru extremişti. Bineînţeles, este important ca imigraţia să fie controlată, dar este important şi ca terorismul, care este în creştere, să fie controlat. Este important să se opereze şi într-un mod educativ. Să înţelegem de ce tinerii sunt atraşi de acest tip de terorism. Şi să se lucreze cu şcoli şi cu universităţi, ca aceşti tineri să aleagă o viaţă liniştită, fără terorism. Credem că, din păcate, organizaţiile teroriste folosesc mijloace de comunicare ca social media pentru a atrage tinerii vulnerabili şi alte grupuri vulnerabile, care nu înţeleg care este natura reală a acestui tip de organizaţie barbară.

Cristina Cileacu: În lupta împotriva terorismului la nivel mondial, mai nou, ministrul de Externe al Germaniei a invitat Rusia să se alăture grupului G8, tocmai pentru că este nevoie de toată forţa pentru a lupta împotriva terorismului. Ce se va întâmpla cu Rusia? Pe de o parte, ţările din Vest menţin sancţiunile economice, dar, pe de altă parte, se deschid noi canale de comunicare şi noi paliere pe care se poate lucra cu Rusia. Cum se poate stabiliza această relaţie?

Paul Brummell: Avem şi noi relaţiile noastre diplomatice cu Rusia şi Rusia este o ţară mare, o ţară importantă şi vrem să lucrăm cu autorităţile ruse în domenii de interes comun, inclusiv lupta împotriva terorismului. Dar faptul este că noi constatăm că Rusia trebuie să respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. Constatăm că anexarea Crimeei a fost un act ilegal. Şi o poziţie clară, cred că este aceeaşi pe care o are guvernul României, este că sancţiunile au un rol şi nu pot fi ridicate până în situaţia în care Rusia a implementat toate aspectele acordului de la Minsk.

Cristina Cileacu: Un altfel de terorism care se poartă în secolul nostru este terorismul cibernetic. Are Europa suficiente resurse să facă faţă şi acestui tip de terorism?

Paul Brummell: Aveţi absolută dreptate. Terorismul cibernetic este un risc în creştere. Marea Britanie are planuri, are organizaţii şi are industria cibernetică foarte dezvoltată. Dar riscurile sunt în continuă schimbare, tehnologia se schimbă, teroriştii se adaptează la tehnologii noi. Deci, înseamnă că autorităţile nu trebuie să rămână într-un loc, tot timpul trebuie să se schimbe şi ele. Şi cred că terorismul şi criminalitatea cibernetică sunt probleme care necesită un răspuns internaţional, pentru că, de exemplu, teroristul poate să locuiască în ţara A, dar victimele locuiesc în ţara B, în altă parte a lumii. Autorităţile din toate ţările trebuie să lucreze împreună.

Cristina Cileacu: Sunteţi în România de aproape un an, deja vorbiţi limba română foarte bine. Spuneţi-mi, vă rog, ce vă place şi ce nu vă place în România...

Paul Brummell: Îmi place foarte mult aici, cred că şi din punct de vedere profesional, şi din punct de vedere personal. Din punct de vedere profesional, am discutat deja despre relaţia bilaterală bazată pe prietenie şi este dezvoltată. Sărbătorim anul acesta 135 de ani de relaţii bilaterale. Iar din punct de vedere personal, este o ţară foarte frumoasă. Nu am vizitat toate colţurile din România, dar am vizitat multe locuri, inclusiv Transilvania, Moldova şi Ţara Românească. Istoric şi cultural şi natura, este o ţară foarte frumoasă. Deci, nu am plângeri, totul este bine!

Cristina Cileacu: Nimic care să nu vă placă? Totul este...

Paul Brummell: În fiecare ţară sunt aspecte care pot fi dezvoltate, inclusiv în Marea Britanie, inclusiv în România. Şi guvernul britanic o să sprijine în continuare dezvoltarea unor aspecte în România. De exemplu infrastructura. Trebuie să fie dezvoltată, iar România a aprobat recent un Masterplan pentru transport şi sper să fie posibilitate pentru firmele britanice de a sprijini realizarea acestui proiect foarte important.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri