Pe hârtie, România este paradisul autostrăzilor. Care sunt proiectele în așteptare

„Credeam că o să mă judece lumea”. Trei români din 100 suferă de depresie, însă puțini ajung la medic. Ce face statul

Haos în trafic, după ce un accident produs la începutul lunii a lăsat o intersecție din Brăila fără semafor

Alertă într-un mare oraș din vestul țării: șacalii seamănă teroare zi și noapte. Localnicii sunt revoltați

Theodor Stolojan: Scăderea accizelor la carburanți ar fi o greșeală. Mergem țintit, nu întreaga țară are aceleași suferințe

Infecții nosocomiale la Spitalul Județean din Piatra Neamț: patru morți. Manager: „Nu se poate face dezinfecție așa cum trebuie”

Mesaj Ro-Alert în județul Tulcea din cauza unei drone: „Rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi pereţi exteriori”

„Bubuiturile” care au speriat două județe: oamenii au crezut că a început războiul

Noi scumpiri la pompă, peste noapte. Motorina se apropie de pragul de 9 lei/l

Uniunea Europeană sau Statele Unite? Cum cred românii că ar trebui să se poziționeze România (sondaj)

Dar autorităţile nu s-au învrednicit să finalizeze decât puţin peste o zecime din aceste planuri. Odată cu schimbarea guvernelor şi a titularilor de la transporturi, s-au schimbat şi priorităţile. Cei învestiţi cu răspunderea de a moderniza ţara nu s-au putut ţine, în 20 de ani, de nici un plan strategic.

Până de curând o prioritate, autostrada de 300 de kilometri care urma să lege Iaşul de Târgu Mureş a fost abandonată odată cu schimbarea din funcţie a ministrului Relu Fenechiu. Planurile actuale prevăd ca o viitoare şosea de mare viteză dintre Moldova şi Transilvania să plece din Braşov. Asta, după ce responsabilii au modificat un alt proiect, cel al şoselei dintre Sibiu şi Piteşti, aşa încât noua autostradă să lege Sibiul de oraşul de sub Tâmpa.

„Ar avea sens să nu mai coborâm spre Piteşti, ci să o luăm spre Braşov şi de aici spre Predeal. Capătă sens în momentul în care ne ducem spre Moldova să avem Braşov-Bacău ca autostradă”, spune Narcis Neaga, director general CNADNR.

Atâtea modificări înseamnă bani aruncaţi pe fereastră, spun doi foşti miniştri.

„S-au cheltuit sute de milioane de lei pentru studii de prefezabilitate şi de fezabilitate pentru această autostrada Târgu Mureş-Iaşi”, a afirmat Relu Fenechiu, fostul ministru al Transporturilor.

„Asistăm la o construcţie de drumuri şi psedoautostrăzi făcute după bunul plac politic”, este de părere și un alt șef de la Transporturi, Anca Boagiu.

Ar fi nevoie acum de șapte miliarde de euro doar pentru segmentele româneşti a două proiecte internaţionale: şoseaua inelară a Mării Negre şi Via Carpathia, dintre Polonia şi Grecia.

În aşteptare sunt şi aproape 2.000 de kilometri de autostradă planificaţi de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Şanse reduse să devină vreodată realitate au şi drumurile expres, proiectate după revoluţie.

În România, există deocamdată numai 548 de kilometri de autostradă - de două ori şi jumătate mai puţin decât în Croaţia, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene.