Agențiile de presă maghiare index.hu și maszol.ro scriu despre un scandal între cântăreții români de muzică populară Grigore Leșe și Nicolae Furdui Iancu din cauza cântecului tradițional popular „Așa-i românul”.
Grigore Leșe, unul dintre cei mai cunoscuți muzicieni populari din România, a spus într-un interviu că melodia tradițională „Așa-i românul”, care se aude des la sărbătorile de 1 Decembrie, provine din muzica populară maghiară, scrie index.hu.
Afirmația lui Leșe a stârnit critici în rândul muzicienilor români. Nicolae Furdui Iancu, care a cântat melodia la evenimentul de la Brașov din 1 decembrie, a spus că Leșe nu vrea decât să șocheze, ceea ce uneori reușește să facă. Potrivit lui Nicolae Furdui Iancu, Leșe a încercat să împartă românii de sărbătoarea națională.
O altă cântăreață de muzică populară, Veta Biriș, comentase deja că nu o interesează părerea lui Grigore Leșe.
„Nu vreau să cânt ca Grigore Leșe și nici nu mă interesează sfaturile lui. (...) Leșe poate să gândească cum vrea el. Nu merită să comentez nimic din ce spune. Nici măcar maramureșenii lui nu-l acceptă””, a spus Biriș, scrie maszol.ro.
Totodată, Grigore Leşe afirmă că melodia „Noi suntem români” nu e reprezentativă pentru muzica românească. „Este un marş. Ca şi cum ar spune bulgarii - „Noi suntem bulgari”, iar ungurii – „Noi suntem unguri””, a mai spus Grigore Leşe la Prima TV.
Controversa declanșată a dus la mai multe reacții. Sociologul Gelu Duminică afirmă că „mai toate „simbolurile” românești sunt împrumutate/ajustate sau create de străini”, că multe dintre evenimentele din istoria noastră cu care ne lăudăm „au fost posibile într-un context global în care noi am fost jucători minori”.
„Mai toate «simbolurile» românești sunt împrumutate/ajustate sau create de străini. Sarmalele, teatrul, micii, opera, sistemul de sănătate, ciorba de burtă, podul de la Cernavodă, clădirile simbol ale Bucureștiului (ateneu, palatul regal, Peleș, clădirile art-nouveau, etc), chiar și mănăstirile istorice care au fost clădite cu arhitecți străini și cu forța de muncă a robilor romi, toate astea și multe altele sunt datorită «veneticilor»”, a scris sociologul, pe Facebook.
Părintele Doru Gheaja, cel despre care se spune că a descoperit și promovat această melodie, nu vrea să comenteze declarațiile lui Grigore Leșe, dar povestește cum a ajuns la melodie. A auzit-o pentru prima dată la Cluj, în anul 1954, de la un coleg din Chirpăr, județul Sibiu.
„El poate să spună ce vrea (n.r. Grigore Leșe). Eu cântecul acesta nu l-am cules așa cum se culege folclorul, eu l-am auzit la Cluj. În anul 1954 am intrat la Seminarul Teologic și acolo am avut un coleg care era mai mare decât mine cu doi ani și care era de loc din Chirpăr, pe lângă Agnita. O cânta în pauze și mi-a plăcut melodia și mi s-a imprimat în minte și imprimată a rămas. De atunci, din ’54 eu știu melodia aceasta auzită de la acel coleg originar din Chirpăr. În acel sat, din câte știu eu, pentru că sunt născut lângă Mediaș și am fost preot lângă Sighișoara, în drum spre Agnita, cunosc acea zonă și eu știu că acolo nu au fost unguri, au fost sași. Că al meu coleg o fi auzit-o de la bătrânii din sat, că bătrânii de la altcineva, nu știu. Eu o știu din ’54”, spune pentru Turnul Sfatului preotul Doru Gheaja.
Editor : R.K.
