Primarii nu dau din mână firmele de salubritate, iar Braşovul poate pierde 170 de milioane de euro

Șoferul care a lovit cu mașina trei pietoni în centrul Brașovului a fost evaluat de o comisie medicală. Ce le-a spus anchetatorilor

Cum se scurg bani din sistemul de sănătate. Șeful CNAS: „De unde ne-am dat seama? Au uitat să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață”

Resturi de dronă, găsite în Marea Neagră, la 1,5 kilometri de plaja Modern din Constanța

Alertă pe litoral: două obiecte suspecte, văzute în apa mării într-o singură zi. Autoritățile intervin

Accident grav în județul Constanța. Cinci persoane, transportate la spital. A fost chemat şi elicopterul SMURD

Dronă doborâtă în județul Galați. Mărturiile localnicilor: „Mi-a fost frică să ies”. Ce au văzut ciobanii

Cine sunt cele trei personalități din lume care pot călători fără pașaport. Explicațiile din spatele acestor excepții

David Popovici spune ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi născut în altă țară. „Poate că, la prima vedere, nu pare un avantaj”

Replica sfidătoare a Teheranului după ce Trump a spus că va declara Strâmtoarea Ormuz teritoriu al SUA: „A fost și va rămâne iraniană”

Timp de 6 ani, Consiliul Judeţean Braşov nu a reuşit să-i convingă pe primarii celor 48 de oraşe şi comune să pună în pratică proiectul de control al deşeurilor. 170 de milioane de euro veneau de la Bruxelles cu o condiţie - de strângerea gunoaielor trebuia să se ocupe o singură firmă, în tot judeţul. Multe dintre primării nu au vrut să renunţe la societăţile cu care lucrează şi care au investit în maşini şi rampe ecologice.

"Ne dorim ca şi operatorii locali, care în prezent au contract, care au făcut investiţii, unde de cele mai multe ori primăriile sunt acţionari principali, să vină în sprijinul nostru şi să poată participa şi ei la această activitate", a declarat Adrian Vestea, primarul din Râşnov.

"Eu cred că trebuie să facem toţi un compromis, să mergem în această direcţie, pentru că altfel nici localităţile nu au bani să-şi rezolve problemele pe deşeuri, n-au bani să închidă gropile neconforme, n-au bani să facă staţii de transfer, n-au bani să facă staţii de sortare", a spus Kovacs Attila, coordonatorul proiectului.

Edilii nu s-au înţeles nici asupra localităţii în care se va ridica marea rampă ecologică de gunoi a judeţului.

În prima etapă, proiectul prevedea desfiinţarea unor depozite neautorizate de gunoi şi realizarea unor staţii pentru sortarea şi tratarea deşeurilor. A doua etapă, cea pentru crearea unei staţii pentru valorificarea energetică a deşeurilor, rămâne şi ea un vis frumos.

Primarul din comuna Tărlungeni susţine că încă de acum doi ani a pus la dispoziţia autorităţilor un teren pentru construcţia staţiei de producere a energiei din deşeuri. Până acum, nu l-a băgat nimeni în seamă.

"Banii aceştia sunt deja pierduţi pe exerciţiul financiar 2007 – 2013. Deci, până acum trebuia să fie. Acum, să vedem dacă se poate. Poate ne trezim în ceasul al 24-lea, poate reuşim să implementăm în exerciţiul financiar 2014 – 2020", a afirmat Kiss Iosif, primarul din Tărlungeni.

Conform proiectului, toate investiţiile trebuieau terminate până la finele anului. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov spun că vor solicita Uniunii Europene să aprobe din nou finanţarea proiectului, anul viitor.