Radicalizarea şi extremismul, provocările Europei

Pete Hegseth a vrut să citeze din Biblie, dar a parafrazat o replică din filmul „Pulp Fiction“ al lui Tarantino

„Suntem la începutul unei crize”. Președintele preia rolul de mediator, dar critică tensiunile PSD - PNL: „Ne-am întors la lupta veche”

Ce spune Nicușor Dan despre un guvern minoritar și despre un executiv cu AUR

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj)

Incendiu puternic într-un bloc din Craiova. Mai mulți locatari au fost evacuați

Educatoare acuzată că ar fi bătut, amenințat și jignit copiii

Un tânăr din Brașov a demisionat din corporație și și-a urmat visul. Povestea lui inspiră zi de zi

Lecție de altruism: Povestea românilor care au grijă de copiii orfani din Tanzania. „În fiecare casă, am angajat un cuplu de părinți”

Răsadurile, în pericol din cauza diferențelor mari de temperatură de la zi la noapte. Cum încearcă legumicultorii să salveze producția

Situaţia tânărului de 17 ani din Craiova este un caz clasic de autoradicalizare. Potrivit părinţilor săi, viaţa tânărului s-a schimbat radical în ultimii ani. A renunţat la sportul lui preferat, fotbalul, pentru că a fost diagnosticat cu diabet. În plus, părinţii s-au despărţit. Specialiştii spun că, în astfel de situaţii, tinerii care nu reuşesc să se integreze în societate se refugiază în mediul online. Elevul din Craiova s-a împrietenit pe o reţea de socializare cu un tânăr din Siria care i-a trimis zeci de imagini cu atrocităţile de acolo.

„S-a schimbat în ultimul an foarte mult. Prima dată era calm. A zis, mami mi-am găsit liniştea acolo. Nu beau, nu fumez, nu mă droghez. Era şi bolnav cu diabetul. Suferea că noi eram despărţiţi şi probabil s-a aprofundat. A citit foarte mult. Nu ştiu, dar a fost doar un pas,” povesteşte mama tânărului din Craiova.

De doi ani a fost nevoie ca elevul din Craiova să ajungă să preia gândirea membrilor organizaţiei Stat Islamic. Işi dorea să lupte alături de fundamentalişti în Siria şi critica România pentru implicarea în coaliţia care bombardează ISIS.

Reporter: „Vorbea cu un tânăr din Siria?”

Mama tânărului din Craiova: „Asta nu ştiu. Vă daţi seama, eu nu aveam acces la calculatorul lui. Nu ştiam parola, nu ştiam nimic.”

În ultimii ani, problema radicalizării a fost un punct important pe agenda Uniunii Europene. Au fost înfiinţate programe de pregătire pentru ofiţerii de informaţii, dar şi pentru poliţişti. Ei au fost instruiţi să observe câteva semne care ar putea duce la descoperirea unei persoane radicalizate. Schimbarea vocabularului şi purtarea vestimentaţiei specifice fundamentaliştilor, izolarea de societate, îndepărtarea persoanelor apropiate, schimbarea religiei şi a numelui, intenţia de a pleca în zone de conflict sunt doar câteva dintre semnalmentele unei persoane care se pregăteşte să adopte o gândire extremistă.

„Este una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în prezent şi necesită un răspuns global. Instituţiile de aplicare a legii, societatea civilă şi guvernele trebuie să lucreze cu toate comunităţile, cu liderii lor , cu şcolile şi cu închisorile,” spune Timothy Kirkhope, europarlamentar britanic.

Situaţia iordanianului expulzat din România pentru o perioadă de 15 ani este tot un caz de autoradicalizare. Potrivit serviciilor de informaţii, bărbatul care se afla de 25 de ani în România distribuia mesajele grupării teroriste Stat Islamic şi era gata să acţioneze în numele ei.

Potrivit estimărilor oficiale, organizaţia Stat Islamic a reuşit să atragă 20 de mii de luptători străini din 80 de ţări. Cinci mii dintre ei sunt europeni.