România deţine o treime din potenţialul balneoclimateric al Europei, staţiunile sunt lăsate însă în paragină

Data publicării:
statiuni

Avem 40 de staţiuni balneoclimaterice în România şi resurse naturale pentru 200 de astfel de staţiuni. Este cel mai mare potenţial pe care îl are o ţară din Europa. Dacă înainte de 1989 toate staţiunile erau pline de turişti străini şi români, care veneau pentru tratament si izvoarele termale, acum peste 50% dintre bazele de recuperare sunt în paragină.

În staţiuni precum Voineasa, Băile Herculane, Borsec, sau Tuşnad investiţiile se lasă încă aşteptate, iar unele locuri arată ca după bombardament.

Cauzele pentru care s-a ajuns aici sunt administrarea proastă, privatizările păguboase şi revendicările de terenuri şi clădiri.

Sunt şi exemple însă, de staţiuni cu baze de tratament modernizate şi hoteluri care oferă condiţii civilizate de cazare. Băile Felix, Vatra Dornei, Amara, Ocna Sibiului sau Sovata pot fi incluse în această listă.

Pensiuniile balneare se bazează însă în proporţie de peste 60% pe pensionari. Care vin cu bilete subvenţionate de stat.

Investitorii nu se înghesuie să modernizeze staţiunile din cauza costurilor foarte mari. De exemplu, pentru a moderniza un hotel de 100 de camere de la 2 la 3 stele investiţia ajunge la 4 milioane de euro.

În centrul istoric din Băile Herculane, clădirile au fost ridicate de austrieci în prima parte a secolului al XIX-lea. Bijuterii arhitectonice, incluse în patrimoniul naţional, au căzut însă victimele unor pretinşi investitori. Pavilioanele de cazare şi băile cu ape termale au fost privatizate în 2001, dar proprietarii nu şi-au respectat angajamentele.  

Familia Verdinschi care deţine de un an peste jumătate la sută din centrul istoric spune că va mai trece mult timp până să redea caselor strălucirea de altădată.

„Ne-au trebuit 8 luni ca să avem autorizaţia ca să punem schela. Deci vă daţi seama şi toate dosarele s-au dus-întors, dus-întors”, spune Bogdan Verdinschi.

Pentru alte imobile, situaţia este însă incertă.

„Pavilionul 6 aparţine de Ministerul Apărării şi până acum nu s-a întreprins nicio măsură, nici să fie reabilitat, nici să fie vândut”, afirmă Dorin Bălăceanu, reprezentant al Primăriei Băile Herculane.

În schimb, două dintre hotelurile aflate în paragină au fost modernizate în doar 1 an şi jumătate şi atrag acum mii de turişti.

Nici staţiunea Homorod din judeţul Braşov nu o duce mai bine. Nămolul din vulcanii noroioşi cu mare conţiunut de sulf îi vindeca pe vremuri pe bolnavi. În perioada comunistă staţiunea era arhiplină, acum însă, aici au rămas doar ruine.

Declinul staţiunii a început imediat după revoluţie. Familia care a deţinut-o înaintea erei comuniste a obţinut-o prin retrocedare, dar nu a mai făcut nicio investiţie.

„Investitorii care au venit au fost din Franţa, din Belgia, au vrut ca să facă spital pentru că au luat probe din nămol şi au zis că este foarte bun pentru bolnavi”, afirmă Nicolae Pascu, funcţionar la Primăria Homorod.

(VIDEO: sociologul Ana Bulai şi consultantul în turism Traian Bădulescu)

Niciunul nu s-a mai întors să investeasă însă, aşa că din gloria de altădată au rămas doar amintirile.

Altădată „Perla Banatului", staţiunea Buziaş se degradează pe zi ce trece. Zidurile ciuruite arată ca după război. Un război al indiferenţei.

Construită în 1875, special pentru plimbările prin parc ale împărătesei Austriei, colonada de 500 de metri, unică în Europa, nu mai are nimic din aerul regal de altădată.

O lege din 2001 a inclus colonada din Buziaş pe o listă a monumentelor istorice. În plus, Buziaşul a fost nominalizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept staţiune-etalon în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare. Însă, fără specialişti şi bani, bazele de tratament s-au închis rând pe rând.

Staţiunea a fost revendicată imediat după Revoluţie de moştenitorii fostului proprietar austriac. Jakob Mushong a deschis şi fabrica de îmbuteliat apă minerală, hotelul şi băile. După '90 însă, a abandonat totul pentru că nu i/a fost recunoscut dreptul de proprietate, iar procesul continuă şi astăzi.  

Fie că vin pentru prima dată, fie că se întorc după mai mulți ani la Stâna de Vale, turiștii pleacă de aici cu un gust amar. Obișnuiți să revadă clădirile somptuoase de altă dată, vizitatorii sunt dezamăgiți și revoltați de ceea ce găsesc aici.

Prima construcție din Stâna de Vale a fost ridicată în 1880 de Episcopia Greco-Catolică din Oradea. În anii următori statul român a construit mai multe vile, hoteluri, o braserie, un cinematograf, o popicărie și un patinoar.

O mocăniță făcea legătura dintre stațiune și localitatea Remeți. Acum nimic nu mai aduce cu fastul de odinioară al staţiunii.

Staţiunea stă pe loc din cauza îndelungatelor procese dintre fraţii Micula, cei care au cumpărat o parte dintre clădiri în 1999 şi Episcopia Greco-Catolică de Oradea, care vrea sa recupereze bunurile confiscate de statul român după 1947. Rezultatul: în aceste condiţii nimeni nu mai este dispus să investească acum în staţiune.

Imagini deprimante şi în sudul litoralului. Dacă acum, în Mamaia, mii de turişti îşi petrec vacanţa, în staţiunea Olimp, totul este părăsit.

Cele două hoteluri impunătoare, de câte zece etaje fiecare, cazau mii de turişti. Astăzi, doar câţiva nostalgici le mai trec pragul.

Explicaţii pentru situaţia în care s-a ajuns nu prea are nimeni. Autorităţile spun însă că lucrează la un plan de reabilitare a staţiunii.

Până atunci însă, hoţii fură aproape în fiecare zi ceea ce a mai rămas din luxul de odionioară.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri