Sari la conținut

România, prima țară a Estului aliată a Vestului. Povestea aderării la NATO

România a pornit pe drumul către integrarea în cadrul Alianţei Nord-Atlantice imediat după Revoluţie, când obiectivul aderării la NATO a început să fie din ce în ce mai prezent pe buzele liderilor politici ai vremii. Parcursul intergrării a fost complicat şi ar fi imposibil de realizat fără demersurile făcute de toţi actorii politici care s-au succedat timp de mai bine de un deceniu la conducerea ţării. Cel mai mare impediment care stătea în calea apartenenţei României la NATO era stadiul întârziat în care ne aflam, după aproape jumătate de secol de comunism. Pentru a avea şanse, armata română trebuia reformată din temelii, la fel ca și politica externă a ţării.

În 1990, premierul de la acea vreme, Petre Roman, i-a adresat secretarului general al NATO, Manfred Wörner, o invitaţie în România. A fost primul pas spre formarea unor relaţii diplomatice cu oficialii organizaţiei.

„Un element de bază a fost contactul nemijlocit şi invitarea lui Manfred Worner, secretarul general al NATO. A venit în 1992, când am deschis împreună Casa Euroatlantică, centru euroatlantic, în fosta casă a lui Ceaușescu”, a declarat fostul președinte Ion Iliescu.

Ion Iliescu a făcut cunoscută la nivel internațional intenția de aderare a României, în 1993, când, aflat la Bruxelles, i-a solicitat oficial secretarului general al NATO să ia în considerare candidatura țării noastre. Un an mai târziu, România devine prima țară din Europa Centrală și de Est care aderă la Parteneriatul pentru Pace. Documentul care prevedea cooperarea euro-atlantică în materie de securitate a fost semnat de Teodor Meleșcanu, ministru de Externe la acea vreme.

În următorii ani, țara noastră participă activ la exerciții și misiuni în cooperare cu țările membre NATO, cu gândul la anul 1997, când spera sa devină membru cu drepturi depline al organizației, la summit-ul de la Madrid. Obiectivul nu este atins, însa oficialii NATO menționează România printre statele pentru care ușa rămâne deschisă la următoarea etapă de lărgire a Alianței.

Bill Clinton, la București: „Păstrați direcția, viitorul e al vostru!”

FOTO: MEDIAFAX

Bill Clinton a spus chiar că țara noastră este unul dintre cei mai serioși candidați. A venit la București după eșecul României la Madrid, ca într-un fel de vizită de consolare, și i-a încurajat pe români să-și păstreze drumul către NATO: „Stay the course, stay the course, the future is yours!” (Păstrați direcția, viitorul e al vostru!”), le-a spus șeful Casei Albe miilor de români adunați în Piața Universității.

Procesul de adaptare la cerințele organizației continuă și în mandatul lui Emil Constantinescu. Sunt inaugurate centre de pregătire, iar spațiul aerian al României devine în 1998 legatura NATO catre Kosovo, în timpul conflictului din fosta Iugoslavie.

În timpul mandatului meu, ideea a fost ca să avem relații sigure cu vecinii. Trilateralele au arătat că România poate să joace un rol în această activitate de stabilitate regională”, a declarat fostul președinte Emil Constantinescu.

Tot în 1998, ministrul Apărării, Victor Babiuc, participă la reuniunea miniștrilor de Externe ai Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, unde contribuția activă a României în cadrul Parteneriatul pentru Pace este apreciată.

Discuțiile în vederea aderării sunt continuate de Adrian Năstase, în mandatul său de premier. După atentatul terorist din 11 septembrie 2001, din Statele Unite, România se declară aliat al NATO în lupta împotriva terorismului internațional, punându-și la dispoziție toate mijloacele militare. Un an mai târziu, la summit-ul NATO de la Praga, țara noastră primește invitația de a adera la cea mai importantă alianță politico-militară, după ce statele membre apreciază progresele pe care le-am facut în ultimul deceniu.

În 2003, la Bruxelles, este semnat protocolul de aderare, iar în același an Parlamentul aprobă participarea forțelor militare române la operațiunile NATO din Afganistan și Irak. România a schimbat rolul de candidat cu cel de membru cu drepturi depline în NATO în 2004, la 11 ani de la cererea oficială de aderare, făcută de prețedintele Ion Iliescu. Tot atunci, alte șase state care s-au aflat în trecut sub influența sovietică au intrat în organizație

FOTO: MEDIAFAX

Aderarea celor şapte ţări va ajuta cauza libertăţii şi va întări Alianţa Atlantică, principalul pilon al relaţiilor transatlantice, într-un moment în care aceasta se confruntă cu noile provocări ale secolului XXI", a declarat Casa Albă într-un comunicat.

A fost mesajul de întâmpinare al Casei Albe pentru România și ceilalți șase noi membri ai organizației, la 29 martie 2004. Patru zile mai târziu, la sediul NATO din Statele Unite, tricolorul României flutura alături de celelalte drapeluri ale statelor membre, iar țara noastră facea astfel unul dintre cei mai importanți pași strategici din istoria sa militară.

Importanța României în cadrul alianței transatlantice a fost reconfirmată în 2008, când Bucureștiul a fost gazda summitului Alianței Nord-Atalntice.  

Etichete: Romania , NATO , romania in nato , istoria aderarii la nato , parteneriatul pentru pace , romania 10 ani in nato , cum a intrat romania in nato , cand a intrat romania in nato

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale