Rompetrol pierde procesul cu statul român

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Curtea de la Washington a respins cererea grupului, care solicita ca statul român să fie obligat să plătească daune de peste 185 de milioane de dolari.

Reprezentanţii Rompetrol au susţinut atunci că autorităţile române au hărţuit atât compania, cât şi pe managerul acesteia, omul de afaceri Dinu Patriciu.

Traseul dosarului de la Washington

Procesul dintre România şi Grupul Rompetrol a demarat în 2006, după ce, în decembrie 2005, firma internaţională de avocatură Salans a iniţiat pentru Grupul Rompetrol N.V. cu sediul în Olanda (TRG) procedurile de arbitraj internaţional împotriva Guvernului României la Centrul Internaţional de Soluţionare a Disputelor Investiţionale al Băncii Mondiale (ICSID) cu sediul la Washington D.C, ca urmare a eşuării negocierilor cu Guvernul de la acel moment.

Solicitarile TRG către ICSID se bazau pe posibila nerespectarea de către Executivul de la Bucureşti a drepturilor fundamentale şi de protecţie datorate TRG, conform prevederilor Tratatului Bilateral de Investiţii dintre Olanda şi România.

Pe data de 8 decembrie 2005, Guvernul României a respins cererile de despăgubire formulate de Grupul Rompetrol cu privire la pierderile înregistrate ca urmare a permanentei hărţuiri judiciare şi administrative la care ar fi fost supusă atât compania, cât şi unii dintre directorii acesteia de instituţiile de stat şi de reprezentanţii procuraturii, pe parcursul ultimilor ani. Potrivit estimărilor, TRG ar fi înregistrat serioase pierderi financiare, estimate astăzi la peste 100 milioane USD, şi susţine că atât investigaţiile, cât şi acuzele aduse sunt nefondate şi au la bază motivaţii politice.

Achitat în primă instanță

În septembrie 2006, procurorii au finalizat urmărirea penală în dosarul Rompetrol, respectiv partea referitoare la creanţa Libia şi manipularea pieţei de capital, şi l-au trimis în judecată pe omul de afaceri Dinu Patriciu, pentru şapte capete de acuzare.

În 28 august anul trecut, Dinu Patriciu a fost achitat în primă instanță, în dosarul Rompetrol, în care procurorii ceruseră 20 de ani închisoare. Totodată, instanţa i-a achitat şi pe ceilalţi 11 inculpaţi din dosar, printre care Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş şi Gabriela Anghelache. Decizia nu este definitivă.

Dinu Patriciu este acuzat de procurori de şapte infracţiuni - delapidare, două infracţiuni de spălare de bani, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, manipularea pieţei de capital, dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Anchetatorii spun că, în perioada 1999-2001, Dinu Patriciu şi-ar fi însuşit, în mod ilegal, 85 de milioane de dolari, bani cuveniţi bugetului de stat. Omul de afaceri ar fi încercat să piardă urma banilor prin încheierea unor contracte între firme din cadrul grupului Rompetrol, pe care îl administra la vremea respectivă.

Mai mult, potrivit rechizitoriului, în anul 2004, Dinu Patriciu ar fi dezvăluit unor apropiaţi informaţii privilegiate despre preţul şi condiţiile de tranzacţionare pe Bursă a acţiunilor Rompetrol.

Statul a vândut o treime din acțiuni

În 15 februarie, oficialii anunțau că statul român renunţă la o treime din Rompetrol, pentru suma de 170 de milioane de euro. Decizia Executivului vine în contextul în care statul are de recuperat peste 500 de milioane de euro în contul datoriei pe care Rompetrol o avea încă din 2003.

„Statul rămâne cu un pachet de peste 18% și încasează contravaloarea negociată cu partenerii kazahi, dar, repet, nu vinde tot și nu încasează prețul unitar corespunzător intregului pachet”, a declarat, pentru Digi24, Remus Vulpescu, reprezentantul statului în Rompetrol.