Sfântul Mucenic Gheorghe este prăznuit în calendarul ortodox în fiecare an pe data de 23 aprilie. În 2025, sărbătoarea este celebrată în Săptămâna Luminată, imediat după Învierea Domnului, iar ziua mai este considerată și începutul verii pastorale. Care sunt cele mai importante obiceiuri pe care credincioșii le respectă în ziua sărbătorii.
În legendele populare, Sfântul Gheorghe este considerat „străjer al timpului” (apărător), împreună cu Sfântul Dumitru, iar ziua praznicului marchează renașterea naturii.
Cine a fost Sfântul Gheorghe
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut din părinţi creştini în Capadocia, în timpul împăratului Diocleţian, în secolul al IV-lea. A urmat cariera militară și a ajuns comandant in armata imparatului. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian, Sfântul Gheorghe și-a mărturisit public credința în Hristos și a rămas în amintirea creștinilor drept un martir (o persoană care a îndurat suferințe îngrozitoare pentru convingerile sale).
În urma ordinului imperial, Marele Mucenic fost supus torturii, cu scopul de a-și renega credința, și condamnat la moarte prin decapitare pe data de 23 aprilie, în anul 303. Această dată a rămas și ziua de prăznuire a marelui Sfânt.
În iconografie, Sfântul Mucenic apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Ipostaza ilustrează o legendă celebră, potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur. Reprezentarea sfântului biruitor Gheorghe simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul.
În cele mai multe icoane, Sfântul Gheorghe este reprezentat într-o mantie roşie, culoare tradiţională pentru un martir, dar şi ca războinic pedestru sau ca un conducător militar ţinând o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă.
Sfântul Gheorghe este, de asemenea, și ocrotitorul Forțelor Terestre ale Armatei Române.
Tradiții și obiceiuri în ziua de Sfântul Gheorghe
"Tradițiile și superstițiile țin de etnografie și folclor. Sunt obiceiuri locale, legi ale pământului le numim noi în biserică, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință și pe care le-au respectat din cele mai vechi timpuri din dorința de a-l cinsti pe Sfânt. E bine să cinstim Sfântul și să învățăm fiecare dintre noi din modelul de viețuire al Lui.
În general, la marile praznice bisericești, dar și astăzi nu este indicat să ne implicăm într-o activitate sau proiect care impune efort fizic, o muncă fizică îngreunată. Este o zi în care avem nevoie de liniște, reculegere și de odihnă. Este bine astăzi să mergem la biserică, să aprindem o lumânare și să dăm de pomană alimente oamenilor nevoiași, în amintirea celor care nu mai sunt printre noi”, a declarat pentru Digi24 părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București.
Potrivit legendelor populare, Sfântul Gheorghe, împreună cu Sfântul Dumitru, este considerat „stăjer al timpului”. Pe vremuri, Dumnezeu le-ar fi încredințat cheile vremii, iar cei doi puteau închide sau deschide vremea. Sfântul Gheorge, călare pe calul său, putea deschide pământul pentru a aduce primăvara, iar Sfântul Dumitru aducea frigul, zăpada și iarna.
Pe 23 aprilie, în ziua praznicului, creștinii obișnuiesc să respecte mai multe obiceiuri care vizează practici de alungare a necazurilor sau duhurilor rele precum: aprinderea focurilor, cântatul cu bucim și producerea zgomotelor, stropirea pământurilor cu apă sau pomenirea celor care nu mai sunt printre noi.
De Sfântul Gheorghe se împodobesc casele
Potrivit datinilor, sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe coincide cu o serie de ritualuri străvechi care marchează renașterea naturii.
Una dintre cele mai răspândite practici în ziua praznicului este împodobirea caselor cu plante, deoarece aceste simboluri vegetale au rolul de a proteja gospodăria de acţiunea spiritelor rele.
Plantele folosite variază în funcţie de regiune astfel că, în Muntenia credincioșii obișnuiesc să folosească crenguțe de stejar sau de păr, în Transilvania crenguțe de leuştean, iar în Banat, casele sunt împodobite cu frunză de fag sau gorun.
În ziua praznicului, oamenii încă mai păstrează obiceiul de a se scalda, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare. Potrivit tradițiilor, acest obicei îi ajută să fie sănătoşi tot anul, dar și să își spele păcatele.
În ziua de Sfântul Gheorghe se organizează slujbă în Biserică, iar oamenii obșinuiesc să împartă pachete de mâncare, dar și flori de liliac și leuștean verde.
De acum, din ziua praznicului Sfântului Gheorghe se pot culege plante medicinale de pe camp, care se pot păstra în timpul anului.
Potrivit superstițiilor, în ziua sărbătorii nu se doarme. Se spune că cine alege să doarmă în această zi fură somnul mieilor și va fi somnoros tot anul.
Editor : C.S.
