Sfinții 40 de Mucenici sunt prăznuiți în fiecare an pe data de 9 martie. Cu această ocazie, românii respectă mai multe tradiții, iar unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este cel al pregătirii „mucenicilor”. În această zi se prepară rețete de colăcei fierți ori copți, deoarece preparatul amintește de cei 40 de sfinți martiri uciși în Sevastia Armeniei.
Sfinții Mucenici au fost soldați creștini, de origine români, greci și armeni, care au făcut parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Sărbătoarea din luna martie este menționată cu cruce roșie în calendar și este prăznuită în toate bisericile creștine.
Sărbătoare creștină pe 9 martie - Sfinții 40 de Mucenici de la Sevastia
Cei 40 de Mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308 -324), progoritor al creștinilor. Aflând despre credința lor Agricolă, guvernatorul Armeniei i-a silită să se închine idolilor, însă aceștia au refuzat. Din această cauză, Mucenicii au fost întemnițați timp de 8 zile și bătuți cu pietre. Ulterior, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei.
La mizeul nopții, unul dintre cei 40 de Mucenici a ieșit din apă din cauza gerului și, alergând spre baia caldă pe care cei care îi slujeau pe idoli, acesta a murit. Cei rămași să îndure frigul au început să se roage și, în urma rostirilor apa s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au coborât asupra Mucenicilor.
Atunci, unul dintre soldații de pază s-a aruncat în apă pentru că o cunună din cele 40 nu avea pe cine să se așeze, mărturisind că și el este creștin.
Văzând că cei 40 de Mucenici au fost scoși din lac, guvernatorul a ordonat să li se zdrobească picioarele cu ciocanele. Doar un singur Mucenic a supraviețuit torturii, în rest, ceilalți au trecut la cele veșnice în urma chinurilor. Trupurile lor au fost puse într-un car pentru a fi duse spre ardere și apoi aruncate în lac.
Meliton, singurul supraviețuitor, nu a fost pus în car, însă mama sa, știind că ceilalți 30 de confrați în suferință aveau pregătită împărăția cerurilor, și-a luat fiul în brațe și a mers cu el să îl pună în car. Meliton a murit pe drum, în brațele mamei sale.
Tradiții și obiceiuri în ziua de Măcinici
Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se celebrează întotdeauna cu dată fixă, în luna martie. Este evenimentul care se suprapune și cu începerea anului agricol tradițional, motiv pentru care românii celebrează și o sărbătoare românească denumită popular „Mucenicii” sau „Măcinicii”.
Potrivit tradiției geto-dacică au fost 44 de mucenici, însă, potrivit tradiției creștine, sunt prăznuiți doar 40 de mucenici.
Focuri echinocțiale
În credința populară, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului cum ar fi: lovirea pământului cu bâte rostind descântece pentru a ieși căldura și a intra gerul, dar și jocul copiilor peste foc.
În ziua de 9 martie, în unele zone ale țării, se aprind focuri cu scopul de a purifica spațiul și se împart mai multe alimente cu scopul de a avea un an bogat și plin de belșug.
Pe 9 martie se pregătesc mucenici
Cel mai cunoscut obicei este pregătirea mucenicilor. În funcție de fiecare zonă a țării, preparatul poartă denumiri diferite precum: sfințișori (Moldova), măcinici și mucenici (Muntenia), bradoși (Oltenia), brândușei (Banat).
Preparatul se face din aluat dospit, uneori aluat dulce de cozonac, fie fiert în apă, fie copt în cuptor și are forma cifrei 8.
Femeile duc la biserică mucenicii din aluat, preotul îi binecuvântează, iar apoi sunt împărțiti de pomană copiilor și oamenilor necăjiți, în amintirea celor trecuți în neființă.
După ce se întorc de la biserică, femeile obișnuiesc să stropească locuința și gospodăria cu apă sfințită. În felul acesta, locurile vor fi protejate tot anul.
Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin
Un alt obicei cunoscut mai ales pe la sate este acela de a consuma 40 sau 44 de pahare de vin în ziua de 9 martie. Pe vremuri, oamenii erau de părere că vinul băut de Măcinici se transformă în sânge și putere de muncă pentru tot anul.
Se fac pronosticuri meteorologice
Asemănător oricărui început de anotimp, în ziua de 9 martie, pe vremuri, se obișnuia să se facă și pronosticuri ale vremii în noul an. Astfel, dacă pământul era înghețat în dimineața zilei de 9 martie, se spunea că toamna va veni târziu, oamenii vor putea semăna până târziu, iar pământul va fi roditor. Însă, dacă nu îngheța pământul, atunci oamenii puteau pune roade în pământ cât mai devreme în primăvară.
Potrivit tradiției, pe 9 martie se deschid porțile Raiului și sunt ascultate toate rugăciunile oamenilor.
Ce nu se face în ziua de Sfinții 40 de Muncenici
Potrivit celor mai vechi superstiții, în ziua de Mucenici nu se muncește, nu se spală și nu se calcă. Pe vremuri se spunea că, cine încalcă această regulă nescrisă și nu va respecta sărbătoarea, va fi bolnav timp de 40 de zile.
Nu se dau bani împrumut și nici nu trebuie să existe certuri. Altfel, certurile vor aduce necazuri tot anul.
Cei patruzeci de Sfinti Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.
In Bucuresti, părți din moaștele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se află la Manastirea Antim, la Schitul Darvari, la Biserica Icoanei, la Biserica Mihai Vodă, la Biserica Dichiu de pe Strada Icoanei și la Biserica "Sfantul Alexie" de pe Calea Șerban Vodă, potrivit crestin ortodox.
Editor : C.S.
