Sărbătoarea din 21 mai reprezintă un moment de referință în calendarul bisericesc, marcând prăznuirea Sfinților Împărați Constantin cel Mare și mama sa, Elena. Recunoscuți cu apelativul „întocmai cu apostolii”, cei doi Sfinți sunt pomeniți cu cinstire pentru rolul esențial pe care l-au avut în consacrarea creștinismului ca religie recunoscută oficial în Imperiul Roman și pentru sprijinul constant acordat bisericii într-un context istoric marcat de profunde schimbări religioase și culturale.
În pictura bisericească, Constantin și Elena apar, de regulă, împreună, ținând între ei Sfânta Cruce, simbol al credinței și al jertfei Mântuitorului.
Semnificația sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena
Sărbătoarea din 21 mai este dedicată cinstirii Sfinților Împărați Constantin și Elena, recunoscuți pentru rolul lor fundamental în asigurarea libertății de credință și în răspândirea creștinismului. Considerați „întocmai cu apostolii”, cei doi au pus bazele unei Europe creștine și au avut o influență majoră asupra structurării bisericii, contribuind decisiv la conturarea organizării ei instituționale.
Sfântul Împărat Constantin cel Mare
În anul 313, împăratul Constantin a emis Edictul de la Milano, act care a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor și care a recunoscut oficial libertatea religiei creștine. Sfântul Constantin a sprijinit organizarea bisericii, a convocat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) și a promovat construirea de biserici în tot imperiul. A mutat capitala imperiului la Bizanț, redenumind-o Constantinopol, care a devenit un centru major al creștinătății.
Sfânta Împărăteasă Elena
A fost o credincioasă devotată, supranumită în tradiția ortodoxă „mama creștinilor”. A întreprins un pelerinaj în Țara Sfântă și, potrivit tradiției creștine, a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Din porunca ei s-au ridicat mai multe biserici importante, inclusiv la Betleem și Muntele Măslinilor. Sfânta Elena a fost canonizată (trecută în rândul sfinților) datorită vieții sale exemplare, a evlaviei profunde și a susținerii constante a bisericii.
Tradiții românești de Sfinții Constantin și Elena
În credința populară românească, sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este însoțită de numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții legate de protecția roadelor pământului, animalele din gospodărie și sănătatea familiei.
„Oamenii sunt îndemnați să participe la Sfânta Liturghie în ziua praznicului Sfinților Împărați Constantin și Elena, însă dacă acest lucru nu este posibil, recomandarea mea este ca, pe durata slujbei din biserică, cei de acasă să aprindă o lumânare și să tămâie casa. Aceste obiceiuri aduc bucurie sufletului.”, a explicat pentru Digi24 Părintele Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.
Ziua se consideră hotar agricol important, iar după 21 mai se pot planta, fără riscuri, culturi precum porumb, fasole sau dovleac. Se spune că „după Sfântul Constantin, nu mai dă bruma”.
În unele regiuni se aprind focuri în grădini și pe câmpuri, pentru a alunga duhurile rele și dăunătorii pământurilor. Aceste focuri simbolizează purificarea naturii și a gospodăriei.
Este interzisă munca la câmp, în gospodărie sau spălatul rufelor, pentru a nu atrage ghinionul sau bolile. Potrivit superstițiilor, cei care nu respectă sărbătoarea pot avea recolte slabe.
Sărbătoarea este cunoscută în folclor și ca „Ziua Păsărilor de Pădure”. Se crede că, dacă se muncește în această zi, păsările pot mânca recolta, porumbul sau alte semințe, iar strugurii viței de vie se pot strica.
În unele zone din Oltenia și Muntenia, femeile împletesc cununi din flori și ierburi de leac, pe care le sfințesc la biserică. Acestea se păstrează apoi în casă ca apărare contra bolilor.
Praznicul de Sfinții Împărați Constantin și Elena este pentru odihnă și liniște
„Pentru că Sfânta Împărăteasă a descoperit Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit, astăzi, în ziua praznicului, este bine să purtăm la gât un semn al Sfintei Cruci, o cruciuliță binecuvântată de preot.
În ziua sărbătorii și cinstirii Sfinților Împărați, biserica recomandă să avem o atitudine creștină, să participăm la slujba sfântă și să fim pomeniți la Sfânta Liturghie.
Este bine să trimitem un pomelnic la biserică și să ne gândim cu recunoștință la acești doi mari împărați care au schimbat cursul istoriei. Datorită lor, credința creștină a devenit și religie oficială de stat. Cinstirea Sfintei Cruci se datorează celor doi, iar Ei ne sunt nouă, oamenilor, modele de viețuire.”, a mai declarat Părintele Gabriel Cazacu.
Bujorul, simbolul protecției și armoniei de Constantin și Elena
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt considerați ocrotitori ai creștinătății, iar florile aduse în casă în această zi specială pot fi interpretate ca un gest simbolic de venerație, recunoștință, iubire, demnitate și invocare a protecției divine.
În anumite regiuni ale țării, obiceiul de a avea bujori în casă pe data de 21 mai este profund înrădăcinat în tradiția populară. Conform credințelor locale, prezența florilor înflorite în această zi aduce bunăstare și armonie în locuință, alungă energiile negative și atrage belșugul în viața de zi cu zi.
Bujorii, florile reprezentative ale lunii mai, sunt asociați cu renașterea naturii și protejarea gospodăriei în pragul verii, având o semnificație aparte în contextul spiritual și simbolic al sărbătorii.
Editor : C.S.
