Spălare de bani de 1,5 milioane lei. Percheziții în Capitală și în câteva județe

Poliţiştii bucureşteni specializaţi în investigarea fraudelor, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fac 13 percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Călăraşi, Olt şi Constanţa.

Acţiunea are ca scop destructurarea unui grup infracţional format din 13 membri, suspectaţi că în perioada 2010 – 2012 ar fi cesionat fictiv mai multe „societăţi fantomă”, după ce le-ar fi folosit pentru a cumpăra fraudulos diverse bunuri, înşelând astfel 13 entităţi juridice cu peste 1,55 milioane de lei.

Reţeaua înfiinţa firme fictive, prin intermediul cărora stabileau relaţii comerciale cu diferite societăţi de bună-credinţă. În baza acestor relaţii, membrii grupării cumpărau diverse bunuri, pentru plata cărora emiteau în fals file CEC sau bilete la ordin.Ulterior, atunci când părţile vătămate doreau să încaseze sumele de bani cuvenite, instrumentele de plată le erau refuzate de către unităţile bancare, întrucât în conturile menţionate nu existau bani.

După ce suspecţii înşelau prin acest mod de operare mai multe societăţi comerciale, pentru a nu fi identificaţi şi pentru a-şi putea continua activitatea infracţională, liderulgrupării demara procedurile pentru cesionarea firmelor în cauză, contractele de cesiune fiind şi acestea la rândul lor întocmite în fals de către unul din membrii reţelei.

Produsele obţinute prin înşelarea societăţilor de bună-credinţă erau introduse apoi în patrimoniul altor societăţi comerciale cu ajutorul unor documente de provenienţă falsificate şi vândute ulterior cu respectarea prevederilor fiscale, banii astfel obţinuţi fiind investiţi în alte operaţiuni comerciale licite („spălarea de bani”).

Fiecare avea un rol bine stabilit în rețea

Din primele cercetări, poliţiştii bucureşteni au descoperit că în cadrul grupului, fiecare membru avea un rol bine stabilit.Astfel, M. Gheorghe, liderul reţelei, coordona şi îndruma activitatea celorlalţi membri ai grupării, acţionând în vederea cesionării societăţilor fictive odată ce acestea fuseseră utilizate pentru comiterea faptelor.

T. Iulian, un membru important al reţelei, falsifica documentele de cesionare, biletele la ordin şi filele CEC ce ar fi fost folosite la înşelarea părţilor vătămate. Mai mult, acesta s-ar fi prezentat potenţialelor victime sub identităţi false, drept reprezentant al societăţii fictive, stabilind relaţiile comerciale în baza cărora erau apoi cumpărate în mod fraudulos bunurile.

Cu privire la activitatea acestui membru al grupării, poliţiştii bucureşteni au descoperit că T. Iulian ar fi încheiat şi semnat în fals mai multe contracte de vânzare-cumpărare pentru diferite mărfuri, contracte de transport, precum şi contracte de închiriere a unor sedii şi depozite.

Ceilalţi membri ai grupului serveau drept intermediari în relaţiile comerciale încheiate cu diferitele societăţi, participau la transportul şi descărcarea bunurilor provenite din înşelăciuni, falsificau facturi fiscale şi completau în fals documente şi instrumente de plată.