Statul vrea să facă rechiziţii pe timp de pace

Cum a ajuns videoclipul cu ambulanța care „fură copii” să fie distribuit pe TikTok fără eticheta AI

Schimbare de strategie a lui Donald Trump în privința Iranului: „Ne limităm la a observa situația, cu inflația sa uriașă”

Aderarea României la zona euro, din nou subiect de discuție în spațiul public. Ce spun oamenii despre trecerea la moneda unică

Transportatorii și fermierii ar putea să-și finanțeze carburanții în rate, cu sprijin de la stat

Expert, despre criza energetică: „E un fel de răceală zdravănă din care nu mori, există soluții”. Ce se va întâmpla cu facturile

Săptămână crucială pentru banii din PNRR: România riscă să piardă peste 750 de milioane de euro. Ce urmează

Cum se scurg bani din sistemul de sănătate. Șeful CNAS: „De unde ne-am dat seama? Au uitat să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață”

Oana Gheorghiu, despre ambulanța atacată după zvonurile de pe TikTok: „Trebuie să existe răspundere pentru dezinformare”

Tinerii care au atacat ambulanța din Cluj, reținuți 24 de ore. Mărturia echipajului

Șefii Ministerului de Interne spun că toți cei care vor fi de acord să-și pună la dispoziție casele, terenurile, mașinile sau chiar și alimentele în cazul unor simulări de război pot fi recompensați. Nu se precizează însă și sumele care ar urma să fie oferite drept recompensă, cum se calculează aceste sume și care este plafonul maxim pe care statul este dispus să-l ofere.

Mai mult, o prevedere a proiectului spune că proprietarii acelor bunuri pot să negocieze cu statul român oferirea unor despăgubiri în cazul în care acele bunuri suferă pagube sau sunt distruse în timpul exercițiilor militare.

Pe de altă parte, cei care nu sunt de acord să-și pună la dispoziție bunurile nu vor fi pedepsiți. Oficialii Ministerului de Interne spun însă că actuala lege prevede ca, în cazul unui război sau în cazul unui dezastru, cei care nu vor să colaboreze cu autoritățile riscă până la cinci ani de închisoare.

Proiectul mai prevede că reprezentanții firmelor sunt obligați, și pe timp de pace, să ofere toate datele despre angajații lor, dacă Ministerul de Interne sau Ministerul Apărării cer astfel de informații.

Șefii MAI spun că s-au inspirat pentru acest proiect din legislația franceză, unde astfel de prevederi sunt puse în aplicare încă din 2013.