Sute de hoteluri construite în criză. Mulți români preferă însă vacanțele în străinătate

Prețurile pentru vacanța de 1 Mai și Paște au crescut cu 15%

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 22 aprilie

Zi decisivă pentru Cîrstoiu

Ninge la munte

Ploile torențiale au făcut ravagii în cea mai bogată provincie din China

În cei cinci ani de criză, au apărut circa o mie de unităţi de cazare, deşi numărul turiştilor a crescut cu 10%, până la 7,7 milioane de turişti. Dintre aceştia, doar 1,6 milioane au fost străini, arată un studiu al Federaţiei Industriei Hoteliere. Acum, hotelurile abia ajung la un grad de ocupare de 30% din capacitatea de cazare, cu toate că tarifele s-au redus cu 15%.

Între 2008 şi 2012 s-au construit fie hoteluri de lux, de patru şi cinci stele, fie hoteluri ieftine, de o stea, sau hosteluri. Astfel, numărul hotelurilor de lux a crescut de peste două ori, la 261, iar cel al hostelurilor - de aproape patru ori, la 178. În total, numărul hotelurilor a crescut de la circa 1.100 în 2008 la 1.400 în prezent, la care se adaugă hostelurile şi 500 de pensiuni. În total, astăzi sunt peste 300.000 de locuri de cazare.

Potrivit studiului, veniturile hotelierilor au scăzut cu 10% în ultimii cinci ani, dar cheltuielile au urcat cu 5%. Ca urmare, profitabilitatea lor a scăzut cu 19 la sută.

Impozitul forfetar, cel care va înlocui impozitul pe profit începând cu 2014, va pune şi mai multă presiune pe hotelieri, iar unii vor decide să-şi treacă o parte din încasări în zona gri. Forfetarul se va aplica diferenţiat, în funcţie de capacitatea de cazare şi de zonă. Hotelierii de lux din Capitală vor plăti până la 900 de lei pe locul de cazare, pe când pentru o pensiune de pe Valea Prahovei se va plăti un impozit de 120 de lei.

Pentru hotelurile din Bucureşti, forfetarul va fi suportabil, în condiţiile în care cam 80 la sută din încasările lor sunt generate de turiştii veniţi aici în scop de afaceri. Pentru hotelurile mici şi pensiuni, care nu pot miza pe un anumit trafic de turişti, impozitul ar putea fi un impuls foarte puternic pentru a face evaziune fiscală. Potrivit unui studiu AT Kearney din vara aceasta, România este pe locul al doilea, după Polonia, în topul celor mai mari economii subterane din Europa de Est, cu o valoare de 40 de miliarde de euro, adică circa o treime din Produsul Intern Brut. În cazul Poloniei, economia neagră este însă sub 25%.