Ucraina. Anularea legii pentru limbile regionale i-ar putea mobiliza pe separatiști. Comunitatea românilor, prea puțin afectată
„Decizia luată de Parlament a determinat reacții diverse, chiar confuzii, atât în mediul comunității românești, atât în rândul celorlalte minorități din Ucraina, cât și în mediul experților politici și experților în drept”, a declarat Marin Gherman.
Jurnalistul nu vede în această decizie a Radei Supreme a Ucrainei decât un gest insuficient calculat, făcut în virtutea grabei din ultimele două zile de a anula legi și de a adopta rapid altele noi, astfel încât legislația să fie modificată și corelată cu noua Constituție în vigoare, cea din 2004.
„Este o lege care nu determină unitate socială, ci dezbină”, a explicat jurnalistul. Luând în considerare necesitățile minorităților naționale din regiuni, legea determina un minimum, mai mult formal, al utilizării limbilor minorităților naționale în regiuni. Beneficiile acestei legi pentru minorități nu au fost chiar atât de mari cum se consideră în România sau în statele Uniunii Europene, spune Marin Gherman. „Era o lege mai mult formală, aș zice, ea nu a schimbat începând cu 2012 situația privind utilizarea limbilor minorităților naționale în regiuni, ci pur și simplu a consolidat și a conservat situația utilizării acestor limbi. Administrațiile locale continuau să utilizeze limba care era cea obișnuită pentru aceste comunități, iar pentru comunitatea rusă era pur și simplu o constatare a faptului că ei au dreptul să comunice în limba respectivă, în limba rusă, în orașele și satele unde locuiesc”, a explicat Marin Gherman.
Pentru românii din Ucraina nu o să se schimbe radical situația, pentru că legea nu motiva comunitatea românească să utilizeze propria limbă, ci pur și simplu conserva juridic o anumită situație, a subliniat jurnalistul de la Radio Ucraina Internațional.
De aceeași părere este și Liviu Rusu, vicepreședintele organizației „Junimea” din Ucraina. „Această lege, după adoptare, a fost o lege moartă, care pe lângă niște hotărâri declarative la nivelul consiliilor locale privind aplicarea acestei legi pe teritoriul lor, nu s-a mișcat treaba mai departe”, a declarat Liviu Rusu la Digi24. Atât la nivelul primăriilor, cât și în școli și alte instituții locale toată documentația a fost dusă în continuare în limba ucraineană”, a spus el.
Anularea legii de către Parlament a fost făcută în grabă, este de părere și Liviu Rusu. „În același timp, aș vrea să subliniez că atât Constituția Ucrainei, cât și legea minorităților naționale asigură suficiente drepturi pentru minorități. Problema în Ucraina a fost întotdeauna nu atât legislativă, cât a aplicării legilor adoptate și respectarea de către instituțiile de stat în primul rând”, a punctat Liviu Rusu.
Rada Supremă a Ucrainei a abrogat, duminică, legea privind principiile politicii de stat în legătură cu limbile minorităților, adoptată de parlament în iulie 2012. În virtutea acestei legi, româna avea statut de limbă regională în zonele în care etnicii români erau majoritari.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
