Valul de imigranţi, aproape de România

De ce refuză Victor Rebengiuc ca numele lui să fie acordat unei străzi, după ce va muri

Victor Rebengiuc primește Premiul România Europeană 2025. Nicușor Dan: „Nu s-a lăsat dus de succes și a continuat să muncească”

Salvamontișii au pornit din nou în căutarea britanicului dispărut în Bucegi: „Avea un început de hipotermie”

Tanczos Barna, despre criza apei din Prahova: „Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des”

Descinderi în Dolj într-un dosar de delapidare: funcționari suspectați că și-au însușit bonuri valorice de carburant

Tensiuni uriașe în Bulgaria. Proteste de amploare continuă în 12 orașe

Oglinzi de un milion de euro bucata, fabricate în România cu tehnologie japoneză de ultimă generație

Nicușor Dan, despre criza apei potabile din Prahova: „Vinovăţia este la Apele Române”

Nicușor Dan, despre demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării: „Am vorbit și i-am spus că decizia e la el”

70.000 de refugiaţi în Grecia, 30.000 de refugiaţi în Italia, 11.000 în Bulgaria şi doar 600 în România. Acestea sunt datele statistice pe anul trecut privind exodul oamenilor din ţări precum Irak, Afganistan şi Siria. Cifrele însă s-ar putea schimba în următorii ani. România ar putea să se transforme într-o ţară de destinaţie pentru imigranţi şi nu doar într-una de tranzit.

Alexandru Gulei, expert la Asociaţia Alternative Sociale: „Din ce în ce mai multe şanse sunt ca aceştia să ajungă în România. România devine o ţară atractivă din punct de vedere economic şi lucrurile acestea sunt arătate de Strategia Naţională privind Imigrarea şi de statisticile europene”.

Adrian Petrescu, director Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane: „Nu este exclus pentru că ştiu de la colegii de la poliţia de frontieră că pe Marea Neagră a crescut numărul cazurilor în care migranţii ilegal încercau în Uniunea Europeană”.

Şefii de stat şi de guverne din Uniunea Europeană vor stabili săptămâna viitoare dacă vor impune o cotă obligatorie, pentru fiecare ţară, de primire a refugiaţilor. Ungaria se opune vehement. Ba mai mult, a anunţat că va construi un gard de 170 de kilometri pe graniţa cu Serbia pentru a bloca intrarea imigranţilor. Ţările unde deja s-a apelat la o astfel de măsură susţin că problema nu a fost rezolvată.

Dr. Markus Gonyales Beilfuss, fost director general pentru Imigraţie al Guvernului Spaniei: „Gardurile nu sunt niciodată soluţia. Zidurile nu sunt soluţia. Avem multe exemple, inclusiv în Spania. În Spania există ziduri în două localităţi din zona de Nord a Africii. Avem două oraşe spaniole acolo unde avem garduri la graniţă. Dar presiunea îi face pe oameni să vrea să sară gardurile. Ele au fost înălţate, dar oamenii tot încearcă să o facă. Dacă nu, încearcă să intre înotând”.

Cu sau fără ziduri, în Europa refugiaţii sunt racolaţi de reţele de crimă organizată. Traficanţii le promit că, în schimbul unor sume care ajung şi la 8000 de euro de persoană, îi vor duce la destinaţia dorită.

Alina Albu, procuror DIICOT: „De cele mai multe ori pe teritoriul fiecărui stat de tranzit se găsesc ramuri compuse din cetăţeni ai acelui stat. România nu face excepţie. Majoritatea migranţilor provin din Siria, Afganistan, Irak, zone de conflict, şi sunt tranzitaţi spre ţările vest europene”.

Refugiaţii şi-au găsit o a doua casă în ţări precum Turcia sau Liban. În Uniunea Europeană, doar 4 la sută din imigranţi au fost integraţi, arată statisticile ONU.