VERDICT FINAL. Dan Voiculescu a colaborat cu Securitatea

Data publicării:
dan 20voiculescu 202008 203532765 20publimedia 20andrei 20spirache-49278

Potrivit legii, el nu mai poate recurge la nicio cale de atac.

Curtea de Apel a respins, astfel, o cale extraordinară de atac, la care a apelat Dan Voiculescu.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat în martie 2011 sentinţa irevocabilă în acest dosar. Magistraţii instanţei supreme au respins atunci recursul formulat de Dan Voiculescu împotriva deciziei prin care Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) i-a dat verdict de colaborare cu fosta Securitate.

O hotărâre similară fusese dată şi la instanţa inferioară, Curtea de Apel Bucureşt, în februarie 2010.

La 20 iunie 2006, Colegiul CNSAS i-a înmânat lui Dan Voiculescu decizia conform căreia liderul conservatorilor ar fi făcut poliţie politică.

Potrivit CNSAS, Voiculescu a fost recrutat ca informator de Securitate comunistă, în februarie 1970, primind numele conspirativ "Mircea". Acesta "a relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini, cu prilejul campionatelor de box din 1969, despre schimburile de valută" şi apoi, în Republica Socialistă Cehoslovaca, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.

De asemenea, în 1973 a fost recrutat în reţeaua Direcţia a III-a unde i s-a dat numele de cod "Felix" şi timp de doi ani a dat o serie de note informative despre colegi, rude plecate în străinătate şi cetăţeni străini cu care a avut contact.

Voiculescu dăduse informaţii inclusiv despre verişoara sa, care fugise din ţară

În 19 iunie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că sunt îndeplinite cerinţele ca verişoara lui Dan Voiculescu, Paraschiva Silaghi, şi soţul acesteia să participe la procesul politicianului.

Paraschiva Silaghi a făcut cerere de intervenţie în interes propriu în acest proces, după ce şi-a dat seama că politicianul dăduse Securităţii informaţii despre ea.

În actele depuse la instaţă, Paraschiva Silaghi, împreună cu soţul ei Victor Silaghi, arătau că se consideră prejudiciaţi grav, moral şi material, şi că îi vor cere daune lui Dan Voiculescu.

Voiculescu declara, în luna mai 2009, că înainte să solicite modificarea declaraţiilor, Paraschiva Silaghi i-a cerut să îi împrumute 40.000 de euro, sumă pe care el a refuzat să i-o dea.

"Paraschiva Silaghi mi-a cerut 40.000 de euro împrumut, pe care am refuzat să îi dau. Modificarea declaraţiei, la doi ani după declaraţiile pe care verişoara mea le-a dat în procesul cu CNSAS, în 2006, nu este deci întâmplătoare şi nici suprinzătoare pentru mine. Totuşi cred că merită spus că schimbarea declaraţiilor vine în condiţiile în care verişoara mea a declarat ca martor, în anul 2006, că nota pe care am dat-o eu, legată de plecarea ei din ţară, a fost către directorul întreprinderii la care lucram, şi nu către Securitate, la un an după plecarea ei. Îi aduc aminte doamnei Silaghi că legea pedepseşte şantajul", spunea atunci Dan Voiculescu.

În iulie 2006, Silaghi a fost audiată de CNSAS, ea declarând că nota referitoare la plecarea ei din ţară a fost către directorul Vitrocim, nu către Securitate, la un an de la plecarea ei în Germania.

O altă verişoară a lui Dan Voiculescu, Mikaela Kallbery, a făcut cerere de intervenţie împotriva lui Dan Voiculescu. Mikaela Kallbery susţinea că Dan Voiculescu, prin legăturile sale cu Securitatea, a afectat întreaga familie, arătând că din cauza acestuia au fost arestaţi părinţii ei, după ce au fost prinşi că deţineau în casă o bancnotă străină deteriorată.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri