Sari la conținut

Zece ani de la invitația de aderare la NATO

Printre invitaţii Administraţiei Prezidenţialela ceremonia care este programată de la ora 11.00 se află ministrul de Externe, Titus Corlăţean, ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, şi ambasadorul Statelor Unite în România, Mark Gitenstein.

Cu această ocazie, președintele Traian Băsescu a vorbit despre importanța deciziei de invitare a României în Alianță.

În urmă cu un deceniu, România era invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Se întâmpla în timpul Summit-ului NATO de la Praga din 21-22 noiembrie 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru șapte state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.

Un an şi patru luni mai târziu, la 29 martie 2004, România a devenit oficial membru NATO. În perioada 2 - 4 aprilie 2008, România a găzduit Summit-ul NATO de la Bucureşti, care a reprezentat cel mai mare eveniment de politică externă organizat de ţara noastră.

În prezent, România are dislocaţi peste 1.700 de militari în misiuni internaţionale sub comanda Alianţei Nord-Atlantice.

Activarea scutului antirachetă, decizie importantă pentru România

La principalul eveniment NATO din acest an, summit-ul de la Chicago, din 20 – 21 mai, alianța a adoptat aproximativ 20 de proiecte de cooperare între statele membre care se înscriu în iniţiativa supranumită „apărare inteligentă”. Oficialii NATO susțin că aceste proiecte trebuie să conducă la o eficienţă mai mare şi producţie la scară mare.

Măsura are implicații directe și asupra României. Preşedintele Traian Băsescu a declarat atunci, la Chicago, că în urma deciziei luată de NATO, de operaţionalizare a primei faze a scutului antirachetă de la Deveselu, cel puţin sudul României este protejat antibalistic.

Președintele a spus că din 2015 protecţia va fi extinsă pe întreg teritoriul, în urma intrării în funcţiune a bazei Deveselu.

„În momentul de faţă, prin capacitate interimară se înțelege că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de Sud-Est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi”, a afirmat preşedintele Băsescu, într-o conferinţă de presă.

„Vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele”, a afirmat atunci preşedintele Băsescu, într-o conferinţă de presă.

Avantajele și dezavantajele aderarii la NATO

O dată cu aderararea la alianța internațională, România beneficiază de o garanție de securitate extrem de importantă pe plan mondial, făcând parte din cea mai importantă structură militară din lume, iar pe plan internațional beneficiază de o credibilitate în creștere cu efecte benefice asupra politicii externe.

În plus, aderarea la NATO are un impact pozitiv și asupra economiei. La nivelul cercurilor politice și de afaceri internaționale, România este percepută ca o țară sigură din punct de vedere politic și implicit din punct de vedere economic, fapt ce a dus la atragerea de investiții străine importante în toate sectorele economiei.

La capitolul dezavantaje pot intra declarațiile liderilor Federației Ruse, nemulțumiți că americanii îşi instalează scutul anti-rachetă în diferite ţări europene.

În plus, în războaiele antiteroriste inițiate de SUA, după atacurile de la 11 septembrie 2001, România a pierdut 21 de militari în misiunile militare: 19 în Afganistan și doi în Irak. La aceștia se adaugă 72 de răniți: 59 în Afganistan și 14 în Irak.

Istorie de peste șase decenii

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a luat naştere la 4 aprilie 1949 prin Tratatul Atlanticului de Nord, cunoscut şi sub numele de Tratatul de la Washington. Apărea astfel cea mai puternică organizaţie regională de apărare din lume, o alianţă formată din 12 naţiuni independente, care se angajau să se apere reciproc.

Între 1952 şi 1982, în structurile Alianţei au aderat alte patru state europene. Acestora li s-au adăugat, la 12 martie 1999, trei foste state comuniste: Cehia, Ungaria şi Polonia, urmate în 2004 de alte sapte state din fostul spațiu comunist: România, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania și Bulgaria.

În acest moment, Alianţa Nord-Atlantică are 28 de membri: Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Canada, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Spania, Slovacia, Slovenia, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ungaria, Croatia si Albania.

Tratatul Atlanticului de Nord se conformează spiritului Cartei Naţiunilor Unite şi îşi derivă legitimitatea din acest document. În Tratat se stipulează că statele membre se angajează în menţinerea şi dezvoltarea capacităţilor de apărare, individual şi colectiv, asigurînd baza pentru planificarea comună a unui plan de apărare. Un alt articol al Tratatului asigură cadrul legal pentru consultări între statele membre oricînd unul dintre acestea se simte ameninţat.

Articolul 5 se referă la dreptul de auto-apărare colectivă, aşa cum este stipulat în Carta Naţiunilor Unite. În articolul 5 se afirmă că un atac armat asupra unui stat membru al Alianţei va fi considerat un atac împotriva tuturor statelor membre. În cadrul NATO, deciziile sunt luate prin consens, după dezbateri şi consultări între statele membre.

Etichete: NATO , tratatul aliantei atlanticului de nord

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale