Florii 2023, semnificația sărbătorii. Tradiții și obiceiuri pentru Duminica Floriilor

Data publicării: 08.04.2023 12:00

Din articol

Ce semnificație are sărbătoarea Floriilor Tradiții și obiceiuri de Florii Aproximativ 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica, duminică, de Florii

În 2023, Floriile pică pe data de 9 aprilie. Sărbătoarea are o însemnătate aparte pentru că marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim. În același timp, potrivit tradiției, în Duminica Floriilor sunt celebrați cei care poartă nume de flori.

Ce semnificație are sărbătoarea Floriilor

În fiecare an, cu o săptămână înainte de Paște, creștin-ortodocșii sărbătoresc Duminica Floriilor, denumită și Intrarea Domnului în Ierusalim.

Duminica Floriilor este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Prima menționare a Duminicii Floriilor datează din secolul al IV-lea, iar prima celebrare a avut loc la Ierusalim. Sărbătoarea a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Această duminică îi pregăteşte pe credincioşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

În același timp, Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.

Tradiții și obiceiuri de Florii

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte.

Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi. În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit. În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

Aproximativ 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica, duminică, de Florii

Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanei, este vorba despre 610.693 de bărbaţi şi peste 1.790.000 de femei. Cel mai întâlnit prenume masculin este Florin - 344.496 de persoane, urmat de Viorel - 134.653, scrie Agerpres. Mai sunt întâlnite următoarele prenume masculine:

Bujor - 1.301
Crin - 223
Crinu - 770
Florentin - 26.238
Florian - 51.850
Floricel - 864
Floricică/Floricica - 3
Florică/Florica - 2.602
Florinel - 13.895
Ghiocel - 1.131
Iasmin - 839
Iris - 54
Lilian - 3.225
Malin/Mălin - 495
Micsunel/Micşunel - 93
Mugur - 987
Mugurel - 8.788
Mărgărit - 583
Narcis - 15.650
Trandafir - 1.952
Zambilica/Zambilică - 1

La femei, cel mai întâlnit prenume este Florentina - 134.544 de persoane, urmat de Viorica - 129.581. Se mai sărbătoresc duminică şi doamnele care poartă prenumele de: