Exclusiv General (r) Virgil Bălăceanu: România să discute cu Franța „pe repede înainte”. „Semnalul cel mai prost” al retragerii americanilor
Virgil Bălăceanu, general (r.), a vorbit miercuri seara, în exclusivitate la Digi24, despre decizia SUA de a retrage din România câteva sute de militari de la baza Mihail Kogălniceanu. Bălăceanu a spus că „semnalul cel mai prost este acela că se accentuează dezechilibrul din punct de vedere al prezenței NATO, respectiv Statele Unite, între flancul de nord-est - Polonia și flancul de sud-est”. Generalul în rezervă a subliniat că acum, „pe repede înainte”, este important ca România să discute cu Parisul pentru a completa cu militari francezi locul lăsat liber de americanii retrași. „Contribuția esențială trebuie să o aibă Franța, pentru că este națiune-cadru”, a punctat Virgil Bălăceanu.
Descurajarea Rusiei în Europa. Scenariul formulat de un fost consilier NATO: România ar putea găzdui arme nucleare americane
Alertă în gara Montparnasse din Paris: un bărbat a fost împușcat, după ce a încercat să atace polițiștii cu un cuțit
Pictura „La Blouse Roumaine” va fi expusă în România. Când și unde va putea fi admirată capodopera lui Henri Matisse
Scenariul atacării unui stat NATO. Exercițiu de amploare în România: 5.000 de militari, 1.200 de blindate și zeci de avioane mobilizate
„Se accentuează dezechilibrul între flancul de nord-est - Polonia și flancul de sud-est - România”
„Pentru mine, semnalul cel mai prost este acela că se accentuează dezechilibrul din punct de vedere al prezenței NATO, respectiv Statele Unite, între flancul de nord-est - Polonia și flancul de sud-est. Aici este o problemă pe care o avem din 2014 încoace și pe care n-am rezolvat-o. Deci, a trecut un deceniu și flancurile sunt dezechilibrate. Este probabil și acesta un motiv, printre altele, pe care încercăm să le identificăm, de ce nu se retrag americanii din Polonia?”, a afirmat Virgil Bălăceanu la Digi24.
„Sigur că sunt națiune-cadru pentru grupul de luptă, dar prezența americanilor în Polonia este consistentă - 10.000 de militari, elemente înaintate ale unui comandament de corp de armată, Corpul 5 Armată, o divizie blindată, elemente de comandă și două brigăzi blindate, pe când în sistem rotațional, în România erau doar elementele înaintate ale unei divizii de infantere ușoară și o brigadă de infanterie ușoară, cu efective parțiale ale acestei brigăzi, pentru că în definitiv, prezența americană în România înseamnă cam 1.600-1.700 de militari, dintre care 200 la Deveselu, 100 la Câmpia Turzii, pe Kogălniceanu 1.300-1.400. O reducere cu 50% ar însemna că rămân în continuare 700 și pleacă un număr de 600 de militari. Orice reprezintă 600 sau 800 de militari, într-un ocean al posturii de apărare și descurajare a NATO nu este decât o picătură”, a continuat acesta.
„România trebuie să se adapteze și să gândească”
„Oceanul, ca metaforă foloseam eu, care înseamnă dislocarea, începând cu zero la 10 zile termen au 100.000 de militari, forța NATO de reacție rapidă. Dislocarea cu un termen de dislocare de la 10 la 30 de zile, încă 200.000 de militari, o forță puternică de angajare și, dacă este nevoie, o dislocare a forțelor principale de la 30 la 180 de zile, a 500.000 de militari. România trebuie să se adapteze și să gândească, apoi să promoveze concepția și doctrina apărării teritoriale în context aliat, o apărare teritorială care să permită funcționalitatea interinstituțională. Noi trebuie să vorbim, începând cu starea de asediu, de 250.000 de militari în activitate. Mă refer la Ministerul Apărării, care sigur reprezintă baza apărării, dar și celelalte instituții trebuie să participe la efortul de apărare. Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, partea militarizată, odată cu starea de asediu, de la Ministerul Justiției”, a explicat generalul în rezervă.
„Avem nevoie de o asemenea doctrină. Deci, trebuie să plecăm de la Articolul 3, care înseamnă propriile tale capabilități. Mă refer la Articolul 3 al tratatului de la Washington. Este momentul să avem o repetiție, sau mai degrabă nu o repetiție, un exercițiu al Articolului 4. De ce nu trecem la consultări cu Bulgaria? Bulgarii sunt în aceeași situație cu noi. Aș extinde consultările cu Ungaria și cu Slovacia, pentru că și de acolo se retrag americanii, pentru a avea o poziție comună, și de aici intrăm spre ceea ce ar reprezenta Articolul 5. Și această dimensiune a problematicii naționale, legată de Articolul 3, trebuie să o avem întotdeauna în vedere, din păcate, exact în momentele acestea când trebuie să regândim, aș spune eu, doctrina apărării pe principiile apărării teritoriale și măsurile în consecință, inclusiv mărirea grupului de luptă NATO de la nivel batalion întărit la brigadă”, a completat Bălăceanu.
„Contribuția esențială trebuie să o aibă Franța, pentru că este națiune-cadru”
„Contribuția esențială trebuie să o aibă Franța, pentru că este națiune-cadru. În aceste condiții, Camera Deputaților, promovând legea pregătirii populației pentru apărare, cu acel amendament foarte important de introducere a serviciului voluntar – soldat/gradat în termen, abrogă legea rezervistului voluntar. În acest moment, noi nu mai avem posibilitatea de a pregăti subofițeri, maiștri militari și ofițeri în rezervă. Nu se răspunde la o asemenea întrebare și iată că lucrurile sunt grave, inclusiv legat de unele decizii naționale.
Pe repede înainte ar trebui să intrăm în relația cu Parisul, în primul rând. De ce un grup de luptă la nivel de brigadă, condus de Franța este absolut necesar? De ce Germania, în 2027, va avea în Lituania un grup de luptă la nivel de brigadă? Același lucru trebuie să negociem, în sensul cel mai bun al cuvântului, cu Franța. Grupul de luptă NATO este esențial. În timp, vom vedea, are succes Congresul american? Nu știu ce putere va avea Congresul față de o asemenea decizie, pentru că este poziționarea a doi congresmeni - un republican și un democrat. Însă decizia este executivă. Și atunci, haideți să ne adaptăm acestei decizii. Dacă nu se va întâmpla, cu atât mai bine. Dar dacă nu se va întâmpla, noi avem de lucru cu Statele Unite în sensul bun al cuvântului”, a subliniat Bălăceanu.
„Rusia deja a făcut o analiză”
Întrebat dacă armata rusă va veni cu și mai multe provocări la granițele României, în special cu drone care să pătrundă în spațiul aerian al României, Virgil Bălăceanu a spus că „testarea” va continua. „Ei deja au făcut o analiză și au luat concluzia”, a precizat acesta. Ei spun: «Nu se acordă atenție flancului de sud-est, își consolidează flancul de nord-est. Vom amenința mai mult flancul de nord-est, pentru că ei vor fi - ei fiind NATO și Statele Unite - foarte atenți la flancul de nord-est. Vom lovi prin mijloacele hibride, atunci când avem nevoie de o lovitură puternică, zona flancului de sud-est, pentru că este o zonă considerată direcție secundară pentru NATO»”.
Este nevoie, ca poziționare a noastră, de la președinte, ministrul de Externe, ministru Apărării, parlamentari și alți înalți demnitari politici să pledeze pentru a se reechilibra cele două flancuri. Nu văd nicio justificare reală să ai o prezență atât de consistentă pe flancul de nord-est și o prezență atât de nereprezentativă, neconvingătoare pe flancul de sud-est. Aceasta este marea problemă.
O brigadă franceză „ar însemna un element foarte bun”
În ceea ce privește diferența dintre o eventuală brigadă franceză în loc de un batalion, generalul în rezervă a explicat că la „un batalion întărit vorbim de 1.300 de oameni, ori brigada înseamnă 3.000-3.500 de oameni. Înseamnă dislocarea cu tehnică de luptă, inclusiv o companie de tancuri Leclerc, a 2.400 de militari. Deci, cei 2.400 din Brigada 7 blindată, plus forțele din grupul de luptă - Franța, Spania, Belgia, Luxemburg, Polonia. Ajungem la 3.000-3.700 de militari cu tehnica din dotare, ceea ce ar însemna un element foarte bun, pentru că noi avem nevoie, spuneam mai devreme, de niște linii de rezistență incluse într-o concepție, într-o doctrină a apărării teritoriale, în context aliat, în primul rând forțele naționale. Repet, cei 250.000 de luptători, toți sunt în uniformă militară, toți trebuie să fie măsură pe specific cu instituțiile respective, să îndeplinească o misiune pentru apărarea României”.
„Urmează grupul de luptă al NATO, urmează prezența americană, indiferent că este mai diminuată, și apoi, sigur, dislocarea forțelor NATO de care vorbeam mai devreme, în cele trei valuri 100.000 200.000, 500.000 și să nu uităm și cu o perioadă de pregătire corespunzătoare, care poate fi de la 30 la 180 de zile, pregătirea completării unităților prin mobilizare parțială, în condițiile cele mai critice, mobilizarea generală, astfel încât efectul de descurajare să se realizeze, și cel care are intenția să atace să renunțe la un asemenea lucru”, a conchis Virgil Bălăceanu.
Citiți și:
Mesajul Ambasadei SUA după anunțul retragerii parțiale a trupelor americane din România
Editor : Liviu Cojan
- Etichete:
- sua
- franta
- nato
- militari americani
- militari francezi
- virgil balaceanu
- retragere americani
- natiu-cadru
- falncul sud-estic
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News