Exclusiv Generalul Virgil Bălăceanu, despre retragerea americanilor: Asta era intenția lui Trump. România trebuie să se adapteze
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a declarat miercuri, la Digi24, că retragerea a sute de soldați americani de la baza Mihail Kogălniceanu „nu este un dezastru”, ci „o situație la care România trebuie să răspundă prin adaptare”. El a precizat că „lucrurile nu trebuie să ne îngrijoreze în mod deosebit”, întrucât o astfel de decizie „era în intenția lui Trump”, însă a avertizat că „dezechilibrul dintre flancul nord-estic și cel sud-estic al NATO se accentuează”.
„Lucrurile nu trebuie să ne îngrijoreze în mod deosebit, pentru că oricum intenția lui Trump (Donald Trump, președintele SUA) era de o asemenea natură. Trebuie să plecăm însă de la premisa că în continuare dezechilibrul flancului nord-est și sud-est se accentuează”, a declarat Bălăceanu.
El a afirmat că „este o problemă nu atât de apărare, cât de politică externă. Legat de o asemenea decizii, de ce nu am colaborat și cu celelalte state care sunt și ele implicate în acest proces de reducere a americanilor? Vorbesc de Bulgaria, de ce nu, Ungaria și Slovacia? Dincolo de poziția atât de dificilă la nivelul Uniunii Europene a celor doi prim-miniștri din Ungaria și Slovacia”.
„România, printr-o politică externă activă, prin parteneriatul strategic cu Franța, are o motivație în plus față de necesitatea de a avea un grup de luptă la nivel NATO în România, condus de Franța, la nivel de brigadă, prin rotație”, a punctat el.
Generalul în rezervă a mai precizat că efectele „nu sunt dezastruoase”:
„Nu trebuie să ne îngrijoreze, că nu este un dezastru. Este o situație la care trebuie să răspundem prin adaptare. Ce înseamnă adaptarea: înseamnă ceea ce spuneam, să convingem Franța, ca națiune cadru, să crească efectivele care sunt dislocate în grupul de luptă de la Cincu. Doi, să avem o postură mai bună a forțelor naționale în zona Dobrogei. Sunt unele probleme ale batalioanelor de infantiere pentru că o parte din tehnica de luptă a fost retrasă pentru dotarea unui alt batalion și se pare că nu au primit toată tehnica necesară. Trei, să nu uităm că este o problemă de actualitate și o să mai revenim asupra ei privind importanța pregătirii rezervei Armatei României, pentru că și aceasta asigură, în caz de situație de criză, o suplimentare a efectivelor”.
Acesta a declarat că „suntem în fața unei situații paradoxale, pentru că trecând legea pregătirii populației pentru apărare prin Camera Deputaților, s-a introdus un amendament care abrogă o lege deja în funcțiune cu privire la statutul rezerviștilor voluntari. Deci, avem un complex de măsuri pe care le luăm, care țin de politica externă a României și care țin de adaptarea politicii de apărare la o asemenea situație”.
O prezență „corespunzătoare”
El a vorbit, de asemenea, despre un alt scenariu: „Ministerul Apărării spune că vor rămâne 1.000, ceea ce înseamnă un batalion întărit. Este o prezență corespunzătoare acum. Mai mult decât atât, foarte importantă este postura Statelor Unite în planurile regionale de apărare, care sunt elaborate și aprobate la nivel NATO pentru situații de criză. Prezența americană într-o situație de criză poate să fie cea care dă consistență efectului pe care îl urmărim, acela al descurajării”, a spus Bălăceanu.
Generalul în rezervă a mai afirmat că „trebuie să fim realiști”:
„Trebuie să avem niște măsuri practice, să nu intrăm în acea panică a momentului, în acea stare emoțională și să vedem lucrurile ca un dezastru. Dar este o lecție învățată pe care, subliniez, politica externă activă de la nivel de președinte, la nivel de Consiliul de Suprem de Apărare a țării, la nivel de Guvern, astfel încât acest decalaj între cele două flancuri să nu existe, ori ele există și se accentuează în condițiile în care americanii nu se retrag de pe flancul de nord-est”.
Întrebat ce se întâmplă cu tehnica militară americană în condițiile retragerii unor militari, acesta a spus că „nu s-a vorbit de o retragere de pe Câmpia Turcii, unde sunt mai prezenți americanii cu forțele aeriene și excludem o retragere din detașamentul care oricum nu este foarte mare, aproape 200 de americani la Deveselu”.
El a declarat că la Kogălniceanu „construcția bazei nu este făcută în mod specific pentru americani. Este o bază națională, este o bază NATO și, sigur, creăm condiții pentru că politica Statelor Unite se schimbă în timp. Proiectul bazei este pe o perioadă foarte îndelungată, vorbim de anii, dacă nu greșesc, 2035. Ținând seama că sunt lucrări de construcții, s-ar putea să ajungem către anii 2040, când vom spune că avem o bază funcțională”.
„Să începem consultările”
„Baza de la Kogălniceanu nu este o bază dedicată în mod specific forțelor americane. Ele reprezintă o participare importantă”, a punctat Bălăceanu.
Acesta a mai declarat că în plan extern, în baza Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, ar trebui „să începem consultări cu membrii NATO”.
„Să începem consultările, în primul rând, cu Bulgaria. De multe ori, politica noastră cu Bulgaria nu este cea mai eficientă, pentru că fiecare dintre cele două state își vede propriile scopuri. Americanii când văd prezența lor din punct de vedere geostrategic la Marea Neagră, o văd cu dislocarea forțelor americane pe teritoriul celor două state”.
„Nu am o analiză așa mai aprofundată de prezența americană în Ungaria și în Slovacia. Să urmărim ce înseamnă retragerea și din aceste state. Este bine în asemenea situații să ai consultări și o poziție comună a tuturor statelor care sunt implicate în această decizie de redimensionare a forțelor americane din Europa, din păcate, din flancul de sud-est”, a mai afirmat generalul în rezervă.
În luna aprilie 2025, Ministerul român al Apărării preciza că „în acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii”. „La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA”, preciza atunci MApN.
Editor : C.S.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
