Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a lansat marți seara, 13 ianuarie, în dezbatere publică un proiect de lege cu măsuri fiscal-bugetare, care urmărește creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale (UAT), limitarea cheltuielilor și creșterea veniturilor locale, astfel încât serviciile publice să poată fi susținute din fonduri publice și să fie respectate angajamentele României privind ținta de deficit bugetar. Printre măsurile care pot produce cele mai multe controverse se numără schimbarea regulilor privind publicarea listelor debitorilor. Documentul propune ca „lista datornicilor” să nu mai vizeze doar persoanele juridice, ci să se extindă explicit și la persoanele fizice care înregistrează obligații fiscale restante, împreună cu cuantumul acestora, pe site-urile autorităților fiscale.
Potrivit proiectului, pentru creanțele fiscale administrate de organele fiscale locale, publicarea ar urma să se facă prin dispoziție a autorității executive, inclusiv în Monitorul Oficial Local.
În cazul persoanelor fizice, lista ar include date precum numele, domiciliul fiscal și numărul rolului fiscal, în ideea unei transparențe fiscale sporite și a creșterii presiunii pentru conformare.
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Cum vrea Guvernul să limiteze numărul datornicilor la stat. Cseke Attila, anunț despre contribuabilii care „fentează plata impozitelor”
Se restrânge și „secretul fiscal”
Un alt element important din proiect este restrângerea sferei informațiilor considerate „secret fiscal”.
Sunt eliminate din această categorie date precum cele de identificare, natura și cuantumul obligațiilor fiscale, ceea ce permite autorităților să facă publice mai ușor informații despre cine are datorii și cât datorează.
Rămân protejate doar informații precum plăți, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, credite, deduceri și valoarea patrimoniului net.
„Publicarea listei rușinii nu scapă de filtrul GDPR”
Marius Stanciu, avocat partener la Buju Stanciu & Asociații, a atras atenția că proiectul are două componente extrem de sensibile din perspectiva protecției datelor personale: extinderea explicită a „listei datornicilor” și la persoanele fizice și restrângerea noțiunii de „secret fiscal”.
„Proiectul urmărește, în esență, să faciliteze publicarea informației „cine datorează și cât”, inclusiv pentru persoane fizice, prin scoaterea din sfera secretului fiscal a unor date precum cele de identificare, natura și cuantumul obligațiilor fiscale. Practic, asta deschide calea publicării pe internet a unor liste care vor conține nume, domiciliu fiscal și număr de rol fiscal”, a explicat avocatul pentru redacția Digi24.ro.
Potrivit acestuia, faptul că o astfel de publicare ar fi „prevăzută de lege” nu este suficient pentru a elimina problemele de conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR).
„Chiar și atunci când există o obligație legală sau un interes public, măsura trebuie să fie necesară și proporțională, iar datele publicate trebuie să fie limitate la strictul necesar. Principiul minimizării datelor nu dispare doar pentru că statul vrea mai multă transparență fiscală”, a subliniat Marius Stanciu.
Avocatul a amintit și precedentul din 2016, când ANAF a publicat așa-numita „listă a rușinii”: „Atunci, ANAF a fost sancționată de Autoritatea pentru Protecția Datelor cu 16.000 de lei, inclusiv pentru deficiențe de informare și publicare. Ulterior au fost recunoscute și erori grave, persoane care își plătiseră datoriile apăreau totuși ca restanțiere. Acesta este principalul risc practic al unor astfel de mecanisme: implementarea defectuoasă produce prejudicii reale de imagine și de viață privată”.
În opinia sa, dacă statul dorește să meargă pe această direcție fără vulnerabilități juridice majore, legea trebuie să includă garanții operaționale clare.
„Este esențial să existe praguri rezonabile, pentru ca oamenii să nu fie expuși public pentru sume minore, notificare prealabilă și o fereastră reală de corecție, un mecanism rapid de rectificare sau ștergere atunci când există erori, o limită de timp pentru menținerea pe listă și, foarte important, minimizarea câmpurilor publicate. Date precum CNP-ul sau adresa completă nu ar trebui să apară sub nicio formă, iar orice informație care nu este strict indispensabilă trebuie exclusă”, a avertizat avocatul Marius Stanciu.
Ce riscuri pot apărea
Dr. Av. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, a avertizat că publicarea acestor date ridică probleme serioase din perspectiva protecției vieții private.
„În măsura în care proiectul va fi adoptat în forma actuală, publicarea datelor personale, precum numele, domiciliul fiscal și datoriile persoanelor fizice pe site-urile autorităților ridică riscuri de neconformitate cu prevederile GDPR, deoarece aceste date pot afecta dreptul la viață privată. Legislația GDPR permite prelucrarea și publicarea datelor personale doar dacă există un temei legal clar și o proporționalitate reală, iar publicarea pe internet trebuie justificată printr-un interes legitim care să nu afecteze excesiv persoana”, a transmis acesta pentru redacția Digi24.ro.
Potrivit avocatului, includerea pe o astfel de listă poate produce consecințe grave.
Persoanele fizice și firmele pot avea dificultăți în încheierea de contracte, în relația cu partenerii comerciali, dar și în obținerea de credite bancare sau alte finanțări.
În plus, poate fi afectată serios imaginea publică, mai ales în comunități mici, unde informația se răspândește rapid.
Pentru a evita astfel de riscuri, persoanele fizice și firmele trebuie să fie extrem de atente la îndeplinirea obligațiilor fiscale: „să verifice periodic situația datoriilor, să achite la timp toate creanțele și să urmărească eventualele penalități sau diferențe apărute în evidențele fiscale”, a mai spus avocatul.
Ce se întâmplă dacă cineva ajunge pe listă din greșeală
Erorile administrative sunt un risc real, iar proiectul nu exclude posibilitatea ca persoane sau firme să fie afișate cu sume greșite.
În astfel de situații, recomandarea este intervenția imediată.
„Cei aflați într-o asemenea situație trebuie să solicite de urgență rectificarea datelor și ștergerea informațiilor eronate. Dacă datele au fost publicate nelegal din perspectiva GDPR, este indicată sesizarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Un avocat fiscal sau un avocat de business poate interveni rapid pentru a formula cererile necesare și a limita prejudiciile de imagine sau blocajele în tranzacții”, a explicat Dr. Av. Radu Pavel.
„Transparența fiscală este necesară într-un stat modern, însă trebuie să respecte dreptul fundamental la viață privată și protecția datelor personale. Orice măsură care expune public persoane fizice trebuie să fie proporțională, justificată și însoțită de garanții reale împotriva abuzurilor și erorilor administrative”, a mai spus acesta.
Publică va fi și lista „buni-platnicilor”
Proiectul de lege nu vizează doar expunerea datornicilor, ci introduce și o formă de „clasament pozitiv” al contribuabililor.
Astfel, atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice care și-au declarat și achitat la termen toate obligațiile fiscale, fără restanțe, vor fi incluse pe o listă publică a contribuabililor conformi.
La nivelul organelor fiscale centrale, lista „buni-platnicilor” va fi publicată potrivit unui ordin al președintelui ANAF, iar în cazul organelor fiscale locale, publicarea se va face prin hotărâre a consiliului local și va fi afișată și în Monitorul Oficial Local, la secțiunea „Alte documente”.
În liste vor fi menționate inclusiv persoane fizice, cu date precum numele, domiciliul fiscal și numărul rolului fiscal, scopul declarat fiind creșterea transparenței și stimularea conformării voluntare la plata impozitelor și taxelor locale.
Guvernul mizează pe faptul că această „vizibilitate pozitivă” va funcționa ca un stimulent pentru contribuabili, în paralel cu presiunea publică exercitată asupra celor care figurează pe lista restanțierilor.
Proiectul se află în consultare publică și poate fi modificat înainte de adoptarea finală.
În forma actuală, însă, extinderea „listei rușinii” la persoane fizice ar reprezenta una dintre cele mai dure schimbări de politică fiscală din ultimii ani, cu impact direct asupra vieții private și reputației contribuabililor.
CITEȘTE ȘI: Statul îți va vedea casa din satelit. Cum vrea Guvernul să depisteze construcțiile ilegale și să dubleze impozitele
