Numărul de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus a început să scadă la nivel global în cifre absolute în ultimele zile. El a început să rămână sub procentul de 1.2% în medie, din bilanţul total al infecţiilor în majoritatea statelor. Sistemele sanitare au început să îşi revină în condiţiile în care nu mai sunt copleşite de numărul mare de pacienţi, iar dacă temutul nou val nu va veni, atunci pandemia ar putea stagna complet în decurs de o lună, scrie Les Echos, citat de hotnews.ro.
Curba s-a aplatizat în Europa
Curba noilor infectări şi a deceselor s-a aplatizat constant în ultimele două săptămâni în Europa, mai ales în principalele sale focare, Italia şi Spania. În aceste ţări, dar şi în Franţa, creşterea este de 0,2% în medie, în timp ce în Germania este de 0,3%.
Doar Belgia şi Regatul Unit, au rămas cu o creştere semnificativă, de 0,6%, respectiv 1,2%.
Deşi numărul real de cazuri este, cel mai probabil, mult mai ridicat decât bilanţul oficial, având în vedere că niciun stat de pe planetă nu poate să îşi testeze sitematic întreaga populaţie, nu există motive care să sugereze că tendinţa ar fi diferită în ceea ce priveşte populaţia totală a ţărilor.
Numărul de infectări cu noul coronavirus a depăşit 5 milioane la nivel global, miercuri, conform datelor worldometers.info. Dintre cele 5.012.901 de cazuri de infectare, 2.302.774 au fost declarate închise. 1.977.277 dintre cei infectaţi s-au vindecat în timp ce numărul deceselor a ajuns la 325.497.
Secţiile de terapie intensivă, uşurate
Şi numărul de noi internări în secţiile de urgenţă şi terapie intensivă ale spitalelor s-au redus semnificativ. Cu unele excepţii, cifrele sunt în scădere în majoritatea ţărilor afectate, iar spitalele şi medicii pot să lucreze nemaifiind copleşiţi aşa cum se întâmpla în perioada de vârf a pandemiei.
Unele ţări au desfiinţat chiar spitalele mobile instalate pentru a face faţă fluxului de noi infectări. Pe de altă parte, vigilenţa nu trebuie abandonată, având în vedere faptul că unele ţări despre care se credea că au învins coronavirusul, observă noi creşteri de la 0, după relaxarea măsurilor de carantină şi restricţie.
Motivul încetinirii infecţiilor – efectul târziu al măsurilor de restricţie?
Epidemiologii nu pot să răspundă clar , în acest moment, la întrebarea „De ce încetineşte pandemia?” Este posibil ca dinamica COVID-19 să fi fost puternic petrubată de măsurile de restricţie şi carantină adoptată în majoritatea ţărilor lumii la jumătatea lunii martie, moment în care numărul de noi infecţii raporta zilnic era undeva în jurul cifrei de 20%.
Lucrurile nu sunt foarte clare, însă, mai ales că numărul scade şi în ţări care au luat măsuri de carantină limitate dar şi în cele cu măsuri draconice. În SUA, cinci dintre statele care au refuzat implementarea măsurilor sunt într-o situaţie comparabilă cu restul ţării. E important de menţionat, însă, că ele au o densitate foarte mică a populaţiei.
Pe de altă parte, diferenţe majore există între ţări ale căror guverne au luat pandemia în glumă, precum Brazilia, care cunoaşte o creştere explozivă constantă în ultimele săptămâni, sau SUA, în care dezastrul a continuat vreme de aproape o lună după o explozie a infecţiilor şi între ţări care s-au concentrat pe măsuri rapide şi direcţionate precum Coreea de Sud.
