Noi reguli de călătorie. Sfaturi pentru cetățenii români: „În această vară, nu vorbim despre o vacanță obișnuită”, spune Bogdan Aurescu

Cristina Cileacu
bogdan aurescu - captura tv
Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României Foto: captură TV

Când se vede cel mai bine ce poți face și ce nu? Atunci când ai nevoie de soluții rapide și funcționale. Prezența pandemiei de Covid-19 le-a arătat tuturor statelor lumii, mai limpede decât se așteptau, ce probleme au. Acum este momentul pentru o reașezare a priorităților și de recunoașterea reală a faptului că sunt multe de rezolvat și în plan național, dar și în relațiile internaționale. Ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, vorbește într-un interviu pentru Digi24 despre lecțiile învățate din pandemie și despre cum trebuie să ne facem temele pentru acasă.

Lecțiile pandemiei în politica externă

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Suntem într-o perioadă în care pandemia încă este în mijlocul nostru, trebuie să trăim cu ea. Dacă vorbim despre pandemie, este și un moment de schimbare, pentru că pandemia este un soi de oglindă a societății. (...) În momente ca acesta se văd mai bine lucrurile care nu funcționează foarte bine, deci pot fi schimbate. Ce fel de schimbări am putea să facem în ceea ce privește politica externă a României?

Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe: Sigur că pandemia este, așa cum spuneați, un foarte bun prilej de a trage niște concluzii, sigur, parțiale, pentru că după cum vedem, lucrurile nu s-au finalizat. Dar cel puțin această perioadă care s-a scurs de la începutul anului și până acum ne permite la nivelul relațiilor internaționale să facem niște observații, să analizăm anumite evoluții și să încercăm să ne gândim, inclusiv din punctul de vedere al politicii externe a României, care sunt acei parametri din relațiile internaționale care au nevoie de ajustare sau, privit altfel, în ce măsură anumite instrumente, mecanisme, comportamente, obiective de politică externă ale României și ale altor state pot să fie ajustate la evoluțiile care au loc în plan internațional.

Dacă ne uităm la prima fază a pandemiei de covid-19, am putut să observăm mai întâi o tentație a statelor de autoizolare, de întoarcere spre interior, de protecție destul de puternică, am putea spune astăzi destul de exagerată, a teritoriului național, a frontierelor naționale și de o încercare oarecum autosuficientă, dintr-un anumit punct de vedere, de a soluționa criza prin mijloace exclusiv proprii.

Vă aduceți aminte că la începutul pandemiei a fost ridicată obiecția sau problema lipsei de solidaritate internațională față de anumite state mai afectate decât altele de pandemie, solidaritate care s-a considerat că lipsea atât din partea organizațiilor internaționale importante, din care făceau parte, fie că e vorba de Uniunea Europeană sau de alte organizații internaționale, sau solidaritate care lipsea din partea altor state partenere.

Concluzia care vine de aici este că o cooperare internațională intensificată și un nivel crescut de solidaritate internațională sunt absolut necesare pentru a putea depăși o astfel de criză.

Absența, într-o primă fază a crizei, a unor gesturi și demersuri eficiente de întrajutorare s-a datorat în primul rând unei reziliențe scăzute la nivel național. Dacă la nivel național statele nu aveau resursele necesare pentru a face față pandemiei, cu atât mai puțin puteau să ajute alte state. Iată prin urmare una dintre primele lecții învățate, pe care trebuie să le avem în vedere. Deci, necesitatea promovării unui multilateralism eficient este una dintre concluziile pe care o putem trage, necesitatea unor mecanisme care să consolideze reziliența statelor și reziliența organizațiilor internaționale din care facem parte, necesitatea unor parteneriate eficiente în interiorul organizațiilor sau structurilor din care facem parte, din cadrul comunităților de valori și de securitate din care facem parte, și aici mă refer inclusiv la relația transatlantică, și, fără îndoială, necesitatea unei cooperări internaționale crescute.

„Ajutoare” umbrite de dezinformare

Bogdan Aurescu: Am mai observat și altceva, dincolo de utilizarea sau încercarea de a utiliza dependențele unor state în scopuri politice care nu erau consonante cu orientarea de politică externă a statelor ajutate, între ghilimele, dar am putut să observăm și necesitatea de a bloca acele fenomene de dezinformare, de fakenews, care au însoțit...

Cristina Cileacu: Ajutoarele pe care le primeau.

Bogdan Aurescu: Uneori ajutoarele, alteori au avut manifestări de sine stătătoare, dar alteori este clar că au avut să spunem o acțiune dirijată. Deci iată, reziliență pe mai multe paliere, o împărțire - și asta este probabil o altă concluzie pe care o putem trage - o împărțire mai clară a competențelor între nivelul național și nivelul de cooperare internațională sau de acțiune al organizațiilor internaționale din care facem parte, vorbim iarăși aici despre UE în principal.

Avem nevoie în egală măsură de prezervarea valorilor pe care ne construim comunitatea din care facem parte, pentru că s-a vorbit de multe ori în analizele care se făceau în această perioadă despre faptul că după pandemia de covid-19 lumea nu va mai fi la fel. Sigur că sunt parametri care se schimbă. Sunt tendințe care pot să fie observate și care ar trebui contracarate. Dar asta nu înseamnă că trebuie să facem deja rabat și că trebuie să acceptăm tentativele de a înlocui o ordine internațională bazată pe reguli.

Lumea nu va mai fi la fel. Noi provocări pentru MAE

Cristina Cileacu: Ați spus că lumea nu va mai fi la fel, aveți perfectă dreptate și nu vă contrazic că avem nevoie să păstrăm regulile, dar putem să și îmbunătățim lumea, dacă tot nu va mai fi la fel. Din punctul de vedere al ministrului de externe al României, acțiunile pe care le-a întreprins ministerul în această perioadă de pandemie cum au fost?

Bogdan Aurescu: Aici este un alt palier pentru care am declanșat și aici un proces de reflecție, pentru că am cerut colegilor mei, pe de o parte, o analiză mai amplă cu privire la mediul internațional general și modul în care politica externă a României trebuie să își ajusteze, să își adapteze acțiunile tactice, pentru că acțiunile fundamentale sau pilonii fundamentali trebuie să rămână aceiași, adică, creșterea rolului României în cadrul Uniunii Europene, în cadrul NATO, dezvoltarea și aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA, susținerea relației transatlantice, susținerea multilateralismului, a dreptului internațional, toate acestea rămân piloni esențiali.

Dar am cerut și o reflecție asupra modului în care am operat în această perioadă. Și aici, MAE a trebuit să se confrunte cu provocări pe care nu le-a mai avut înainte. Ne-am concentrat toată activitatea și resursele noastre dincolo de acțiunea de politică externă obișnuită, de care „n-am scăpat”, ne-am concentrat pe protejarea intereselor și drepturilor cetățenilor români aflați în dificultate. Am acționat pentru asigurarea acelor coridoare de tranzit de mărfuri, vă aduceți aminte cât de complicat a fost să negociem și am avut foarte multe discuții telefonice cu omologi de-ai mei pe aceste rute de tranzit de mărfuri atât pe zona central-europeană, cât și prin Balcanii de Vest, să asigurăm accesul lucrătorilor transfrontalieri, de o parte și de alta a frontierelor României, să asigurăm tranzitul cetățenilor români care erau blocați la un moment dat la diferite frontiere și care aveau nevoie de sprijin pentru a ajunge în siguranță acasă, ne-am ocupat de repatrieri de cetățeni români aflați în foarte multe destinații ale globului și putem spune că de la începutul crizei și până în prezent, MAE a reușit să aducă acasă peste 12.500 de cetățeni români, am reușit să organizăm peste 100 de zboruri de repatriere în diverse formule, am folosit mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene pentru un număr de aproximativ 200 de cetățeni români.

Am folosit tot felul de alte instrumente pentru a aduce de exemplu echipamente medicale esențiale, cum ar fi folosirea pentru prima oară, de către România, a acelei capacități strategice de transport aerian a NATO. Iarăși, România s-a implicat, nu doar MAE, ci și împreună cu alte ministere și instituții din România, în gestionarea acelei rezerve strategice a Uniunii Europene, RescEU, pe care România iarăși a fost prima țară care a găzduit-o și a utilizat-o pentru a aduce echipamente medicale pentru diverse state, cum a fost în cazul Spaniei, Italiei sau statelor din Balcani.

Am gestionat trimiterea de ajutoare umanitare pe perioada crizei, pentru state importante din regiune, pentru Republica Moldova, ne pregătim pentru Ucraina, deci sunt activități care au ieșit cumva din tiparul obișnuit al activității unui minister de externe.

Acest tip de acțiune a pus la încercare limitele noastre de acțiune. A reieșit clar de aici că trebuie să consolidăm capacitatea noastră consulară, este clar că avem nevoie de personal mai mult, mai bine pregătit, de resurse financiare mai consistente, de adaptare a unor mecanisme, de sprijin inclusiv financiar pentru cetățeni români aflați în dificultate în străinătate și am reușit să adaptăm un astfel de mecanism și să-l folosim, deci a fost o activitate care a schimbat profilul de acțiune principal al ministerului de externe pe această perioadă.

Cetățeni versus funcționari, faza pe consulate

Cristina Cileacu: Reprezint o organizație media, la noi ajung în egală măsură, ca și la MAE, presupun, foarte multe plângeri care vin dinspre cetățeni cu diferite probleme și au fost foarte multe mai ales în această perioadă, cu mențiunea constantă: nu ni se răspunde. Ce trebuie să știe cetățenii, când pleacă de acasă în primul rând, o întrebare foarte practică, dar o continuare la întrebare ar fi și ce o să facă MAE ca să îmbunătățească și activitatea consulatelor României?

Bogdan Aurescu: Activitatea consulatelor României s-a desfășurat în toată această perioadă în condiții de criză, pentru că această criză a pandemiei de Covid-19 nu a afectat doar cetățenii români aflați în străinătate, ci a afectat în egală măsură și personalul misiunilor noastre diplomatice și consulare, mai ales că, dacă ne gândim că personalul unei secții consulare, fie de la ambasadă, fie personalul unui oficiu consular, intră în contact cu cetățenii într-un ritm și într-o modalitate mult mai frecventă decât alt tip de personal, alt tip de funcționar. Din acest punct de vedere, și aceste misiuni diplomatice și consulare ale României au trebuit să își adapteze activitatea. Unele dintre ele și-au restrâns activitatea pentru a nu pune în pericol prin aglomerări de persoane care vin în contact cu secția consulară sau cu oficiul consular, să nu punem în pericol siguranța și viața cetățenilor români și în același timp am acordat asistența consulară și de urgență atunci când s-a impus.

Sigur că numărul de solicitări a crescut exponențial. Și aici există într-adevăr unele plângeri că nu s-a răspuns. În realitate, numărul de plângeri a crescut atât de mult, încât sistemele informatice și de preluare a apelurilor telefonice uneori n-au mai făcut față. De aceea, am și extins call-centerul care funcționează în cadrul MAE printr-o extensie suplimentară care a preluat o foarte bună parte din apelurile telefonice care au venit. De asemenea, trebuie spus că oricât de performant ar fi un astfel de sistem, el are nevoie de o îmbunătățire continuă și este una dintre lecțiile pe care noi am extras-o și vom acționa în perioada următoare pentru a îmbunătăți activitatea acestui tip de serviciu de preluare a cererilor de asistență consulară, așa încât el să răspundă cât mai bine solicitărilor cetățenilor.

Trebuie spus că acest call-center înregistrează și apelurile care nu se preiau. Prin urmare, noi putem să verificăm și acele situații în care cineva se plânge că a sunat și nu i s-a răspuns și în realitate constatăm că nu a existat un astfel de apel și sigur, plângerea a fost neîntemeiată. Dar de fiecare dată când colegii mei au putut să acționeze, ei au acordat asistență consulară, inclusiv în condiții extrem de dificile, și din punctul acesta de vedere nu pot decât să-mi exprim aprecierea pentru faptul că ei au putut să funcționeze într-o astfel de perioadă complicată și au reușit în cea mai mare parte să soluționeze acele situații care le-au fost semnalate din partea cetățenilor români.

Cuvântul de ordine pentru turiști: precauție. De unde trebuie să-și ia informațiile

Cristina Cileacu: Nu mi-ați răspuns la întrebarea ce trebuie să facă un cetățean român care pleacă de acasă în această perioadă?

Bogdan Aurescu: Da, este un alt palier de acțiune pe care noi l-am dezvoltat în această perioadă și anume atenționările de călătorie, avertismentele de călătorie, precizările de presă pe care, după cum ați văzut le dăm într-un ritm extrem de frecvent, aproape în fiecare zi.

Noi îi rugăm pe cetățenii români care fac deplasări în străinătate inclusiv în această perioadă să studieze cu foarte multă atenție cele mai noi atenționări, precizări, informații în general, care se găsesc pe site-ul Ministerului de Externe la secțiunea care se referă la avertismente de călătorie sau atenționări de călătorie în legătură cu pandemia de Covid-19, să se uite cu foarte multă atenție pe site-urile misiunilor diplomatice din statele unde se duc, să consulte, de pildă, în cazul în care merg în Grecia, acel ghid de călătorie pentru turiștii care se duc în Grecia în această perioadă și care se află de asemenea pe site-ul MAE și ale misiunilor diplomatice și consulare din Grecia, să se informeze și să stea în legătură permanentă cu operatorii de turism și cu operatorii aerieni dacă au bilete la un transport aerian în această perioadă, pentru a vedea cum se schimbă, dacă este cazul, condițiile de călătorie, să se uite pe site-urile pe care noi le prezentăm pe siteul MAE, care sunt site-uri oficiale din statele unde se duc, pentru că acolo sunt informații relevante care se actualizează în ritm real și care pot să ofere informații relevante pentru cetățeni, să fie foarte atenți atunci când ajung în statul în care trebuie să ajungă la respectarea condițiilor pe care statul respectiv le impune într-o situație de pandemie de acest gen, pentru că ele pot fi diferite de cele din România. Deci, sunt rugați să manifeste o precauție deosebită, pentru că în această perioadă, în acestă vară, dacă vorbim despre turiști, nu vorbim despre o vacanță obișnuită, ci vorbim despre o vacanță care se derulează în condiții deosebite, în condiții de criză, în condiții de pandemie de Covid-19 și din acest punct de vedere este extrem de important pentru sănătatea lor, pentru sănătatea celor cu care merg, a familiilor lor să fie extrem de precaut și să respecte condițiile care trebuie să fie respectate.

Cristina Cileacu: Ați atins la începutul discuției noastre subiectul dezinformării. Trăim într-o perioadă în care orice informație se răstălmăcește și se transformă în orice altceva, mai puțin adevăr. Ce strategie are România din acest punct de vedere, de contracarare a dezinformărilor care sunt în momentul de față în spațiul public, mai ales în criza de Covid-19, în pandemie?

Bogdan Aurescu: Această preocupare de a combate dezinformarea nu este o preocupare pe care România să o ducă singură. Este un efort pe care îl ducem cu partenerii noștri din UE, unde există deja instrumente și preocupări specifice în acest sens. De asemenea, la nivelul NATO sunt instrumente și mecanisme care sunt special desemnate pentru a contracara dezinformarea, la rândul nostru suntem atenți și semnalăm către aceste mecanisme și instrumente atunci când intrăm noi în posesia unor astfel de situații sau informații care nu corespund realității și care riscă să producă anumite efecte politice, de securitate sau de altă natură și împreună încercăm să aducem în atenția opiniei publice informațiile care corespund într-adevăr adevărului și care sunt cu adevărat relevante pentru cetățeni, pentru viața de zi cu zi.

Din punctul acesta de vedere, cred că este foarte important ca toți cetățenii care ajung în posesia unei informații să verifice informațiile oficiale, să verifice site-urile oficiale și este valabil nu numai atunci când vorbim despre informații de călătorie, cum am discutat mai devreme, ci și atunci când vorbim despre informații cu caracter politic, social sau de altă natură.

Cristina Cileacu: Dle ministru, vă mulțumesc foarte mult și vacanță plăcută, dacă aveți.

Bogdan Aurescu: Din păcate vacanța se va petrece la minister. Mulțumesc foarte mult.

Editare web: Luana Păvălucă

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate