Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat, luni, într-o intervenţie telefonică la şedinţa Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, pe tema furtului artefactelor dacice din expoziţia de la Muzeul Drents din Assen, că va analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile, iar contractele pentru expoziţii trebuie să fie încheiate mai atent ca să nu mai existe interpretări.
Potrivit lui Intotero, oportunitatea organizării expoziţiei cu artefactele dacice în Olanda a fost decisă de conducerile MNIR şi Ministerului Culturii de la vremea respectivă.
În organizarea expoziţiei au avut atribuţii conducerea Muzeului Naţional de Istorie a României şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii care au avizat documentele ce au stat la baza exportului de patrimoniu pentru această expoziţie, a precizat Natalia Intotero, citată de Agerpres. "Colegii de la Muzeul Naţional de Istorie sunt cei care au iniţiat această discuţie, această expoziţie, inclusiv partea de contracte", a adăugat ea.
"Îmi exprim şi eu întristarea pentru această tragedie, aşa cum simt şi eu o durere imensă în suflet, aşa o simte fiecare român din ţară şi fiecare membru al Comisiei pentru cultură", a completat ministrul.
Întrebată dacă a primit vreo informare cu privire la identificarea hoţilor, ea a afirmat că nu a primit personal, menţionând că este în contact cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, privind ancheta.
"Am fost sunată de şeful Corpului de control al prim-ministrului pentru a-mi spune că persoanele desemnate pentru a verifica toate documentele care au stat la baza realizării acestei expoziţii au ajuns la Ministerul Culturii şi îşi încep activitatea", a explicat Intotero.
Ea a informat că a solicitat conducerii Muzeului Naţional de Istorie a României şi celor din minister care au avizat acele documente să dea explicaţii având în vedere speculaţiile din spaţiul public.
"Nu avem nimic de ascuns. I-am solicitat domnului director al muzeului să pună la dispoziţie contractul care a stat la baza realizării acelei expoziţii. Dânsul mi-a spus că anumite clauze sunt confidenţiale, l-am rugat să transmită în scris care sunt acele clauze confidenţiale, dacă există. Nu s-a primit un astfel de document, fapt pentru care doamna secretar de stat, în momentul în care jurnaliştii au solicitat detalii din contract, a pus la dispoziţiei toate detaliile", a transmis Natalia Intotero.
Ea a mai arătat că prioritatea este de a discuta măsuri pentru a preveni astfel de situaţii, inclusiv modificări legislative. "Vom trata cu mai multă responsabilitate mai multe expoziţii care se află în afara ţării. (...) Voi analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile, contractele să fie încheiate mai atent, astfel încât să nu mai existe interpretări că nu este prevăzută pază", a indicat ministrul.
Conform Nataliei Intotero, oportunitatea expoziţiei a fost decisă la vremea respectivă de conducerea MNIR, de conducerea Ministerului Culturii.
Întrebată dacă regretă că a prelungit în luna ianuarie mandatul directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, Natalia Intotero a spus: "Da. Nu puteam să las instituţiile fără o conducere. Mi-am preluat mandatul în data de 8. (...) La momentul respectiv a trebuit să aprob toate conducerile interimare şi nu este vorba doar de conducerea MNIR. Am spus că regret, că m-aş fi aşteptat la o comunicare mai bună din partea directorului MNIR".
Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor i-au audiat luni, printre alţii, pe directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, şi secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana-Ştefana Baciuna.
Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate din Muzeul Drents din localitatea olandeză Assen, la sfârşitul săptămânii trecute.
Editor : A.P.
