Adrian Năstase rămâne cu pedeapsa de 4 ani de închisoare. Tribunalul Bucureşti a respins cererea DNA de aplicare a unui spor de un an
Tribunalul Bucureşti a luat această decizie în dosarul în care Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor din cazurile „Trofeul calităţii” şi „Zambaccian”.
Decizia de astăzi poate fi contestată.
Adrian Năstase rămâne astfel cu condamnarea de patru ani de închisoare pe care o execută în prezent.
Prin decizia de astăzi, instanţa a decis să scadă din pedeapsa de patru ani perioada în care Năstase a stat în penitenciar, respectiv din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013 şi din 6 ianuarie până în prezent, un total de un an şi o lună.
El are dreptul să ceară eliberarea condiţionată după ispăşirea unei treimi din pedeapsă dat fiind că are peste 60 de ani. În cazul său, după 16 luni. Având în vedere perioada executată deja - un an şi o lună - el ar putea îndeplini condiţiile pentru eliberare condiţionată peste aproximativ trei luni.
(VIDEO: Ion Cazacu)
„Nu e ste vorba despre o reducere de pedeapsă. Prevederile legale spun că în cazul contopirii a mai multor pedepse, se aplică cea mai grea, în cazul său cea de 4 ani. Judecătorul a considerat că este suficientă această pedeapsă fără un spor. Nu este vorba de o reducere, e pedeapsa din dosarul Zambaccian - 4 ani de închisoare - , pedeapsa rezultantă ca urmare a constatării faptului că cele trei infracţiuni au fost săvârşite în concurs”, a explicat la Digi24 avocatul Ion Cazacu.
La termenul din 29 aprilie, procurorii DNA au solicitat ca pedeapsa lui Adrian Năstase să fie majorată cu încă un an, deşi avocaţii acestuia sperau că el va beneficia de aplicarea noilor coduri penale.
Astfel, procurorul DNA a cerut ca la pedeapsa de patru ani de închisoare să se adauge un spor de un an, iar acesta să execute cinci ani de închisoare, după comasarea celor două sentinţe din dosarele „Trofeul calităţii” şi „Zambaccian”, de doi şi, respectiv, patru ani de închisoare.
În aceeaşi zi, Andrei Năstase a declarat că Adrian Năstase ia în calcul renunţarea la cetăţenia română, întrucât statul nu recunoaşte rolul său în viaţa publică, şi că acest aspect a fost discutat în familie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
